Ne îndepărtăm de cele sfinte. Clujul, fruntaş la numărul de atei

Conform datelor preliminare ale recensământului din 2011 numărul ateilor din România a crescut de la 8.524 persoane, din urmă cu un deceniu, la 21.196 de persoane. Clujul se află pe locul doi, după Bucureşti şi este urmat de Timişoara.

Mai exact, 34,6% dintre atei, adică 7.346 de persoane, stau în Bucureşti, la Cluj locuiesc peste 1.900 de astfel de persoane, iar în Timiş numărul lor abia depăşeşte 1.200. Topul era acelaşi şi în 2002, dar numărul ateilor era cu 1.262 mai scăzut la Cluj. Judeţul Olt deţine recordul opus, cu doar 43 de atei, urmat de Vaslui şi Covasna. În 2002 cel mai "credincios" oraş era Tulcea, cu 30 de atei declaraţi. Se poate lua în considerare posibilitatea ca mulţi români să se fi temut să recunoască faptul că nu cred în cele sfinte.

În urma recensământului recent, cei mai mulţi români sunt de religie ortodoxă, mai exact 85,9% din totalul recenzaţilor, în scădere faţă de anul 2002 când persoanele de aceeaşi religie reprezentau 86,8% din populaţia stabilă analizată. Numărul ortodocşilor a scăzut în ultimul deceniu cu peste 2,4 milioane de persoane, ajungând la 16.367.267 de persoane. Cel mai mic număr de ortodocşi locuiesc în judeţele Harghita şi Covasna, mai exact 38.234, respectiv 43.827, la fel ca în 2002. La polul opus se află cei din Bucureşti, mai precis peste 1,5 milioane, şi în judeţul Iaşi unde numărul lor depăşeşte 667.000 de persoane. Romano-catolicii sunt pe locul secund, cu 869.246 de adepţi care reprezintă 4,6% din populaţia stabilă recenzată, iar numărul romano-catolicilor a scăzut cu 157.183 de persoane.

Faptul că oamenii se declară atei în număr din ce în ce mai mare este o tendinţă a vremurilor actuale, spune Bogdan Ivanov, purtătorul de Cuvânt al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. „Biserica îşi păstrează luciditatea în faţa acestui fenomen şi îşi îndreaptă toate eforturile pentru a preveni extinderea lui. Nu există om care să nu aibă Dumnezeul lui, mai ales în faţa morţii", declară oficialul ortodox. „Cred că această modernizare şi bunăstare pe care ne-am dorit-o cu toţii ne schimbă şi modul în care ne exprimăm credinţa. Viaţa unui om nu poate fi completă şi împlinită fără Dumnezeu şi fără credinţă. Cui îi datorează un ateu simpla lui existenţă?", adaugă Ivanov.

Credinţa este o alegere personală, este de părere şi Daniel Avram, reprezentantul Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, de Cluj-Gherla. "Biserica nu obligă pe nimeni să îşi asume o credinţă, să îşi pună încrederea şi speranţele în Dumnezeu. Probabil, şi perioada comunistă a contribuit în mod dramatic la îndepărtarea oamenilor de Dumnezeu. Sigur, e datoria preoţilor de a-i convinge pe oameni că Dumnezeu le este aproape, dar Hristos îi dă fiecăruia liberatea de a-şi alege calea. Cred, de asemenea, că şi timpurile în care trăim sunt de aşa natură încât oamenii se îndepărtează de Dumnezeu", a precizat Avram.

Creşterea numărului de atei declaraţi poate fi luat şi ca un semn de bunăstare, spun sociologii. "În cadrul unor anchete sociologice desfăşurate în 2004 s-a constatat că naţiuni precum Africa, America de Sud sau Asia de Sud Est procentul ateiştilor era foarte scăzut, comparativ cu o abundenţă a ateiştilor în ţări europene. Una dintre teoriile explicative aparţine lui Norris şi Inglehart (2004), care argumentează că, în societăţile caracterizate printr-un nivel de bunăstare ridicat (hrană, servicii medicale evoluate, satisfacţie a locuirii foarte ridicată) religiozitatea se reduce ca intensitate. În oglindă, în societăţile unde hrana, locuirea şi viaţa în general sunt mai puţin sigure, credinţa religioasă este mai puternică", precizează sociologul Alina Bîrsan.

O primă concluzie, aşadar, este că ţările cu procente ridicate de ateişti sunt printre cele mai dezvoltate ca bunăstare şi calitate a vieţii. Totuşi, studiile sociologice mai fac însă distincţia şi între ţări unde non-credinţa sau ateismul a fost impus de către conduceri dictatoriale (cum este cazul ţărilor fost sovietice) şi ţări în care ateismul a crescut fără vreo coerciţie guvernamentală (cazul ţărilor dezvoltate ale Europei). Referitor la numărul crescut de atei la Cluj, sociologul apreciază că "deşi nu reprezintă un procent ridicat, studiile sociologice ne arată că ateii corespund ca profil în România tinerilor educaţi din urbanul mare, ca atare nu este nicio surpriză că Bucureşti, Cluj şi Timişoara sunt principalele centre în care numărul ateilor este mai mare".

Ateul, un om cu "poziţie"

Conform unui studiu sociologic postat pe blogul lui Mirel Palada, directorul Companiei de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB), cei mai mulţi atei din România trăiesc în Bucureşti, au studii superioare, lucrează ca mangeri sau patroni, în mediul privat. Mai multe detalii aici

Structura populaţiei stabile mai arată, conform datelor preliminare că că 71,79% dintre persoanele din judeţul Cluj sunt de religie ortodoxă (473,4 mii persoane); 11,07% de religie reformată, 3,67% de religie greco-catolică, 3,44% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,25% penticostală, 1,13% baptistă, iar 1,09% de religie unitariană. Ponderi între 0,12% - 0,89% au înregistrat următoarele religii: martorii lui Iehova, adventistă, musulmană şi creştină după evanghelie. 1,48% din populaţia stabilă a Clujului nu a vrut să îşi declare religia.
Istoria poate speria

Cei de la Organizaţia Religioasă Martorii lui Iehova spun că o cauză posibilă ar putea fi şi "atrocităţile săvârşite de-a lungul istoriei în numele religiei". "Oamenii cu raţiune află aceste episoade şi îşi pun întrebări. Mai pot fi cauze sociale, vremurile în care trăim pot îndepărta de religie. Noi lucrăm cu Biblia şi oferim oricând dovezi arheologice, istorice, ştiinţifice asupra existenţei lui Domnezeu", a declarat Ion Moga, un membru al acestei organizaţii.

 

(Florentina TĂTAR, articol preluat de pe PROVINCIANEWS.RO)