Sfânta Maria Mică, sărbătorită de ortodocşi şi de catolici

Naşterea Maicii Domnului este prima sărbătoare din anul bisericesc, inaugurat pe 1 septembrie. Este una din cele patru prazince închinate Maicii Domnului, alături de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), Buna-Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august). Conform Tradiţiei creştine, Maica Domnului s-a născut din sfinţii Ioachim şi Ana. Ioachim provenea din seminţia împărătească a lui Iuda, având ca strămoş pe David, iar Ana provenea din seminţia preoţească iudaică a lui Levi, „împlinindu-se astfel profeţia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească", se menţionează într-un text postat pe portalul basilica.ro, care citează „Liturgica generală" a preotului Ene Branişte. Ioachim şi Ana erau supuşi oprobriului public al evreilor, neavând copii, fiind consideraţi ca lipsiţi de binecuvântarea lui Dumnezeu.

În urma rugăciunilor, Dumnezeu o înştiinţează pe Ana că va avea un copil, lucru care se va întâmpla. În popor Adormirea Maicii Domnului este numită Sfânta Maria Mare, iar Naşterea Maicii Domnului Sfânta Maria Mică. Mitropolitul ortodox al Clujului, Sălajului şi Maramureşului, Andrei Andreicuţ va sluji cu ocazia sărbătorii Liturghia arhierească sâmbătă la mănăstirea Piatra-Fântânele din judeţul Bistriţa-Năsăud, cu ocazia hramului acesteia. Pe de altă parte, episcopul grecop-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu va conduce o procesiune de la catedrala de acest rit de pe Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca la mănăstirea Maicii Domnului din cartierul Gheorgheni, care îşi sărbătoreşte hramul şi unde va oficia Liturghia arhierească. Ceremoniile au început vineri, seară şi continuă astăzi. De la ora 17 vor fi sfinţite cele 14 staţiuni care alcătuiesc Calea Crucii.

Peste 2,2 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica astăzi întrucât poartă numele Maria şi Marian, respectiv derivate din acestea.

(O. CORNEA, articol preluat de pe provincianews.ro)