15 Martie, sărbătorit la Cluj sub asediul frigului venit din pusta maghiară

Iarna care a lovit vineri, brusc, Clujul, venită chiar din Ungaria, a redus vizibil numărul participanţilor la clasicele manifestaţii organizate de UDMR în Cluj-Napoca. Dacă în ţara vecină intemperiile au dus la anularea manifestărilor dedicate zilei de 15 Martie, în Cluj acestea au fost duse la bun sfârşit.

Chiar dacă mai puţini ca altădată, tot s-au adunat 800 de participanţi care au mărşăluit cântând pe traseul deja obişnuit dintre Institutul Teologic Protestant şi biserica Sf. Mihail. Pe lângă tradiţionalele steaguri ale Ungariei Mari, ale Ţinutului Secuiesc sau arpadiene, a surprins apariţia în premieră a unui tricolor românesc, purtat de un tânăr maghiar chiar în fruntea manifestaţiei. „A fost iniţiativa noastră. Am încercat să arătăm că vrem ca românii să respecte steagul nostru tot aşa cum şi noi respectăm steagul României", a explicat preşedintele UDMR Cluj (organizatoarea manifestării), deputatul Mate Andras Levente. Rămânând la simbolistica afişată, un steag al Mişcării Tinerilor Maghiari din cele 64 de comitate a fost singurul semn că printre manifestanţi se aflau şi reprezentanţi cu opţiuni îndeobşte apreciate ca fiind mai radicale.

În schimb, la fel ca anul trecut, au lipsit cu desăvârşire membrii altor organizaţii extremiste sau structuri de tip paramilitar, prezenţe obişnuite la Cluj de 15 martie, până nu de mult. În egală măsură, au lipsit şi provocările din partea ultranaţionaliştilor români. Amintim că anul acesta Noua Dreaptă şi-a mutat marşul memorial Avram Iancu la Arad. În apropierea fostului hotel Biasini, cei 200 de participanţi care s-au deplasat după slujba de la biserică spre locul tradiţional de încheiere a manifestărilor au fost întâmpinaţi, totuşi, de un cetăţean cu un tricolor în mâini, care îşi etala, sub geaca de fâş, o cămaşă populară românească. Manifestanţii maghiari au ales să-l ignore, evitând izbucnirea oricărui incident.

Dacă premierul Victor Ponta, al cărui mesaj transmis maghiarilor a fost citit de prefectul Gheorghe Vuşcan, făcea recurs la istorie şi la semnificaţiile revoluţiei maghiare din 1848, omologul său maghiar, Viktor Orban (al cărui mesaj a fost citit de consulul Ungariei la Cluj, Magdo Janos) le-a explicat conaţionalilor săi din Cluj ce înseamnă „reîntregirea naţiunii maghiare". „Toţi cei care se declară maghiari trebuie să participe la consolidarea Ungariei (...) În ce-i priveşte pe maghiarii din afara graniţelor, ţara mamă, Ungaria, poate face mult mai mult", a explicat Orban. Replica a venit de la preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu.

„Comunitatea maghiară este parte integrantă a României", a spus şeful judeţului. După ce i-a salutat în limba lor maternă, primarul Emil Boc a simţit nevoia să se laude puţin, explicând cum, începând din 2004, dintr-un „oraş înapoiat", Clujul a devenit „cel mai important oraş al ţării după Bucureşti". Mai mult, el a promis că în 2021, când, şi-a manifestat Boc speranţa, Clujul va fi Capitală Culturală Europeană, „Europa va avea ce învăţa de la noi în materie de multiculturalitate". După obişnuita depunere de coroane, puţinii participanţi care au rezistat stoic frigului şi vântului în rafale extrem de tăioase, s-au îndreptat spre case.