2010, a treia încercare pentru principala instituţie financiară a Ardealului

A treia încercare pentru principala bancă cu capital autohton, Banca Transilvania (foto), cea mai importantă instituţie financiară din Ardeal şi adevărat motor al economiei Clujului, care a avut efecte asupra instituţiei, a apărut ieri dimineaţă.

După ce a rezistat în 2003 şi 2008 la două încercări care i-au pus soliditatea la încercare, Banca Transilvania (BT) a fost supusă ieri unui nou test de rezistenţă. DIICOT a remis presei un comunicat în care se informa despre trimiterea în judecată a preşedintelui Consiliului de Administraţie (CA) al BT, Horia Ciorcilă, alături de alţi trei bancheri, sub acuzaţia de manipulare a pieţei de capital.

“Cercetările efectuate de procurorii D.I.I.C.O.T. în această cauză nu au avut ca obiect şi nu au stabilit abateri de la legislaţia bancară şi activitatea
persoanelor juridice - Banca Trasilvania şi Bank of Cyprus Public –Sucursala România,  rezultând în mod indubitabil că faptele inculpaţilor au fost săvârşite în nume propriu, fără implicarea unităţilor bancare la care aceştia îşi desfăşoară activitatea”, se specifică, între altele, în comunicatul menţionat.

Potrivit DIICOT, cei patru ar fi obţinut un profit considerat ilegal, de aproape 200.000 de lei, adică mai puţin de 50.000 de euro. După comunicatul DIICOT de ieri, Horia Ciorcilă a făcut următoarele precizări: “Am fost informat de către DIICOT că împreună cu alte persoane am fost trimis în judecată pentru presupuse activităţi de manipulare a pieţei de capital. Consider acuzaţia complet nefondată, nu am făcut nimic ilegal, nimic care să contravină legislaţiei în domeniu şi voi acţiona pe toate căile legale pentru a dovedi acest lucru. Sunt convins că rezultatele finale ale acestui demers juridic îmi vor da dreptate”, a precizat Horia Ciorcilă într-o declaraţie oficială, făcută publică ieri, la aproximativ trei ore de la comunicatul DIICOT.

 

Totodată, directorul băncii, Robert Rekkers, a declarat ieri într-un comunicat că îl consideră pe Horia Ciorcilă ca fiind “o parte esenţială a succesului Băncii Transilvania, în ultimii 10 ani contribuind la crearea unei instituţii financiare româneşti solide, cu reputaţie. Contribuţia domnului Ciorcilă în cadrul Consiliului de Administraţie al BT este de nepreţuit şi foarte apreciată atât de management, cât şi de către angajaţii băncii”.

 

 Rekkers a precizat că banca colaborează cu autorităţile, acordând întreg suportul  “pentru rezolvarea rapidă şi transparentă a acestui caz. Aceste aspecte, care ţin exclusiv de tranzacţii pe piaţa de capital, nu interferează în nici un fel cu activitatea normală a băncii.” Titlurile TLV au fost suspendate ieri de la tranzacţionarea pe Bursa de Valori Bucureşti la ora 12:33, tranzacţionarea fiind reluată însă la ora 14:40. Titlurile TLV au încheiat sesiunea de tranzacţionare cu o pierdere de sub patru procente, câştigând în ultima parte a zilei de tranzacţionare peste 3 puncte faţă de pierderea iniţială.

 

Banca Naţională a României (BNR) şi-a prezentat ieri poziţia prin Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, vizavi de comunicatul DIICOT.   “Va fi un proces. Comunicatul se referă la trimitere în judecată, ceea ce înseamnă că va exista şi o sentinţă. Până la această sentinţă definitivă, toţi cei înscrişi în comunicatul DIICOT beneficiază de prezumţia de nevinovăţie", a spus Vasilescu,

 

întrebat dacă banca centrală, care autorizează persoanele din conducerea băncilor, va adopta vreo măsură. “Sunt implicaţi numai acţionari ai Băncii Transilvania şi nu este implicat nimeni din personalul executiv. Este încă o dovadă că învinuirile aduse de Parchet au, aşa cum, de altfel, se precizează expres în document, legătură numai cu acţiunile şi nu cu activitatea băncii. în ceea ce priveşte activitatea băncii, fac precizarea că indicatorii raportaţi sunt dintre cei mai buni şi am în vedere atât indicatorii de solvabilitate şi lichiditate, cât şi calitatea activelor. în concluzie, banca este solidă, activitatea va continua fără să fie în niciun fel împiedicată de acest eveniment, iar clienţii pot avea şi în continuare aceeaşi încredere în bancă”, a adăugat consilierul guvernatorului BNR.

 

BT a mai fost în atenţia opiniei publice în alte două cazuri. în noiembrie 2002, fostul preşedinte al băncii, Iosif Pop, a fost reţinut în Bacău, în dosarul în care au mai fost trimişi în judecată alţi 26 de clienţi şi foşti angajaţi ai băncii. Ancheta a pornit cu Iosif Pop din postura de acuzator.

 

El acuza o serie de nereguli care ar fi fost comise la filiala din Bacău a băncii. Ministrul de Interne de atunci, Ioan Rus, a declarat la sfârşitul lunii noiembrie a anului 2002 că atunci când poliţia a făcut ancheta, la sesizarea lui Iosif Pop, acesta nu era inculpat, lucrurile luând o întorsătură ciudată pe parcurs! Pop a fost ulterior eliberat, în ianuarie 2003, şi a acuzat fostul PNA de abuz. Comisia senatorială pentru investigarea abuzurilor a stabilit că anchetarea şi reţinerea fostului preşedinte al BT, Iosif Pop, s-au făcut fără respectarea legilor de procedură penală şi fără probe.

 

Un alt demers, cu scopul de discredita, din nou, cea mai importantă instituţie financiară din Ardeal, a avut loc în octombrie 2008, susţin specialiştii, când au apărut SMS-uri prin care se avertiza asupra unor presupuse probleme ale BT. în sprijinul instituţiei financiare a sărit atunci chiar guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, fapt fără precedent până la acea dată pentru guvernatorul BNR. în 13 octombrie 2008, Isărescu a vorbit în premieră despre zvonurile repetate privind presupuse dificultăţi ale BT, respingându-le ferm.

 

“Atacul informaţional asupra Băncii Transilvania seamănă ca două picături de apă cu cu cel din 2000 asupra BCR, dar acum mass-media a fost mult mai matură”, a spus Isărescu într-o conferinţă de presă organizată la sediul BNR. El s-a referit şi la cei care au generat şi pus în circulaţie aceste informaţii: “Dacă vom solicita măsuri şi o atitudine împotriva răspândacilor, cred că este cazul să începem cu cei care lucrează în sistemul bancar. în momentul în care vom avea probe că acele zvonuri au plecat chiar din sistemul bancar, nu cred că va trebui să acceptăm sub nici o formă ca oamenii aceia să mai calce în vreo bancă”. De-a lungul timpului, cu precădere după momentul intrării BT în top 10 şi ulterior în top 5 bancar românesc, s-a încercat de nenumărate ori, inclusiv prin presiuni, mutarea sediului central al BT din Cluj-Napoca în Bucureşti. Până la această dată, oficialii BT au rezistat presiunilor.

 

 

Şicane din partea SIF Banat-Crişana

 

Ioan Cuzman, preşedintele Societăţii de Investiţii Financiare Banat-Crişana, a anunţat în aprilie 2009, când erau aleşi noii administratori ai acesteia, că a limitat la 1% drepturile de vot ale investitorilor care ar fi acţionat în mod concertat cu BT, adică 17,5% din capitalul social al SIF 1.

 

Printre candidaţii la un loc de administrator la SIF 1 figurau Horia Ciorcilă, Roberto Marzanati, Claudiu Silaghi, membri în CA al BT. Ciorcilă a fost ales, dar a anunţat apoi că se retrage de la administrarea SIF 1 pentru a nu implica BT în procesele sale cu Ioan Cuzman. La ultima adunare a acţionarilor BT, conducerea SIF 1 a solicitat anularea majorării de capital de 90 de milioane de euro şi a alegerilor pentru noii administratori ai BT. SIF 1 deţine 5% din BT, dar nu are în acest moment nici un membru în CA. Surse apropiate desfăşurării anchetei susţin sub protecţia anonimatului că în spatele acţiunii de discreditare a BT s-ar putea afla chiar reprezentanţi ai societăţii SIF Banat-Crişana, respectiv e vehiculat inclusiv numele lui Ioan Cuzman.