23 August 1944, punct de cotitură în istoria României

23 august 1944, regele Mihai I decide demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României şi dispune încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații.

23 August 1944, o singură zi - două momente istorice: încheierea războiului şi începutul sovietizării României.

În luna martie 1944 Armata Roșie invadase deja nord-estul României  (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) prin urmare, desprinderea de puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Neagu Djuvara, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a țării printre Puterile Axei.

Până la 23 august 1944 Moscova şi-a manifestat constant preferinţa pentru mareşalul Antonescu, ca partener de armistițiu. Speranţele ruşilor în privinţa lui Antonescu s-au spulberat însă după întâlnirea mareşalului cu Hitler, la 5 august 1944, relatează historia.ro.

Conform sursei citate, înainte să plece, Ion Antonescu l-a încredinţat pe rege că îi va pune lui Hitler, indirect, problema ieşirii României din război şi îi va cere permisiunea, ca de la soldat la soldat, să semneze armistiţiul cu aliaţii. Regele Mihai a intuit pericolul unei reacţii violente din partea Fuhrerului întrebându-l pe mareşal: „Ce mă fac dacă-i spui asta şi nu vă mai întoarceţi?". Antonescu va recunoaşte în timpul anchetei din 1946: „Această teamă a regelui a fost pentru mine capitală. M-am hotărât să nu spun d-lui Hitler hotărârea luată. I-am spus regelui: Pune-l pe Sănătescu să o facă. Eu nu pot. Cu sila nu pot".

Evenimentele petrecute în jurul datei de 20 august 1944 arătau că soarta războiului nu se mai poate întoarce în favoarea Axei Germane. Trupele Frontului 2 Ucrainean conduse de mareşalul Malinovski au declanşat ofensiva Iaşi-Chişinău. Pe 22 august, sovieticii ajung pe linia Târgu Neamţ-Huşi-Chişinău, trecând de frontul germano-român din Moldova. România se afla la capătul rezistenţei fizice şi strategice. Maniu se vede obligat să-i informeze pe cei de la Cairo că regele şi grupul său hotărâseră să acţioneze.

Pe 23 august 1944, la Bucureşti, mareşalul Ion Antonescu are o audienţă la regele Mihai I. Acesta se declara dispus să semneze armistiţiul, dar numai după acordul lui Hitler. Mihai hotărăşte demiterea şi arestarea mareşalului Ion Antonescu, conducătorul statului, şi a principalului său colaborator, Mihai Antonescu, viceprim-ministru.

"Români,

În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite. (...)

Români,

Dictatura a luat sfârşit şi cu ea încetează toate asupririle. Noul guvern înseamnă începutul unei ere noi în care drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor ţării sunt garantate şi vor fi respectate. Alături de armatele Aliate şi cu ajutorul lor, mobilizând toate forţele naţiunii, vom trece hotarele impuse prin dictatul nedrept de la Viena, pentru a elibera pământul Transilvaniei noastre de sub ocupaţia străină", spunea regele Mihai I în înregistrarea proclamaţiei în care erau anunţate lovitura de stat şi încetarea ostilităţilor cu Aliaţii şi care a fost difuzată la radio în acea seară (ora 22:12).

În 30 decembrie 1947, Regele Mihai va fi obligat să abdice, urmau decenii de dominaţie sovietică prin aducerea la conducerea ţării a Partidului Comunist Român.