49 de ani de la Apocalipsa din '77, cutremurul devastator care a îngropat Bucureștiul sub ruine

Pe 4 martie se împlinesc 49 de ani de la cutremurul din 1977, în care au murit peste 1.500 de persoane, iar alte aproximativ 11.300 au fost rănite.

În seara zilei de 4 martie 1977 (vineri), la ora 21:21, în zona Vrancea, la o adâncime de 94 km, s-a produs un cutremur cu magnitudinea Mw (Magnitudine-moment) de 7,4 pe scara Richter.

Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural în istoria României: la nivel național 1.578 de persoane și-au pierdut viața (1.424 în București) și 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București), 32 de clădiri de înălțime mare sau medie s-au prăbușit în capitală, 32.900 de locuințe au fost grav avariate la nivel național, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectați, potrivit https://mobee.infp.ro/.

Acesta a fost cel de-al doilea mare seism din secolul XX, produs în România. Precedentul cutremur a avut loc la 10 noiembrie 1940, având magnitudinea Mw 7,4 pe scara Richter.

Puternicul seism din 4 martie 1977, cu o durată de 56 de secunde, a provocat prăbușirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum și avarierea a mii de alte clădiri de locuințe, unități spitalicești, școli și instituții de învățământ superior, grădinițe, creșe de copii, cămine internat, așezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul București, regiunea de sud și cea de est a țării.

În urma cutremurului și-au pierdut viața multe personalități ale vieții culturale, artistice și științifice, dintre care îi amintim pe: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafița, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Tudor Dumitrescu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneț, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicienii acad. Florin Ciorăscu și acad. Paul C. Petrescu ș.a.

Dintre imobilele prăbușite în București amintim: Blocurile Scala, Casata, Nestor, Belvedere, Colonadelor și Grădiniței; Hotel Victoria (Lafayette sau fostul Grand Hotel de France); blocurile de pe Str. Sahia, Tudor Arghezi și Calea Moșilor (135); un corp al vechii Facultăți de Chimie; tronsonul A al blocului 30 din zona Lizeanu, construit în 1962; tronsonul F al blocului OD16 din cartierul Militari, construit în 1974; Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor, construit în 1968. Alte 12 clădiri s-au prăbușit parțial sau au avut distrugeri foarte grave, printre acestea fiind: Blocurile Dunărea, Simu (de lângă Lido) și Wilson, blocul de pe Str. Școalei, Carpați/Metalexport, mai notează https://mobee.infp.ro/.

În țară, cele mai afectate județe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iași, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploiești, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focșani, Iași, Bârlad, Vaslui și alte localități au fost grav avariate.

Mișcarea seismică a fost resimțită și în țările vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria), dar și în alte țări din centrul și sudul Europei, precum și în Rusia - până la nord de Sankt Petersburg, potrivit sursei citate, arată Agerpres.

În dimineața zilei de 5 martie 1977 (sâmbătă), a fost instituită, prin Decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul țării (a încetat pe data de 10 martie, cu excepția municipiului București și a unităților sistemului de telecomunicații și a Radioteleviziunii, unde a încetat la 15 martie).

În aceeași zi, președintele Nicolae Ceaușescu revenise în țară din vizita pe care o efectuase în Republica Federală Nigeria, potrivit lucrării 'Istoria României în date' (Editura Enciclopedică, 2003).

Pe primul plan s-a aflat urgentarea scoaterii tuturor victimelor cutremurului de sub dărâmături, identificarea tuturor locuințelor și a clădirilor publice cu avarii, în vederea evacuării lor imediate, după cum relata ziarul ''Scânteia'' în ediția din 6 martie 1977.

Au fost luate măsuri pentru asigurarea cazării sinistraților, în acest scop stabilindu-se închiderea temporară a unor instituții de învățământ superior și punerea la dispoziția populației sinistrate a căminelor studențești.

Cutremurul din România a stârnit un larg ecou în întreaga lume. ''Guverne, conducători de state, organizații naționale și organizații internaționale, firme și oameni de afaceri, persoane particulare din alte țări își exprimă sentimentele de solidaritate cu poporul român, oferind ajutoare în medicamente, aparatură medicală, alimente, bani, instalații industriale.'' (AGERPRES, 10 martie 1977).

La 14 martie 1977, AGERPRES informa că ''numărul total al celor decedați până luni 14 martie, ora 18,00, este de 1.541, din care 1.391 în Capitală și 150 în restul țării. Numărul celor decedați în Capitală include și 157 de persoane care au încetat din viață în spitale în urma rănilor și afecțiunilor grave ce le-au fost pricinuite de seism, cu toate îngrijirile deosebite acordate de cadrele medicale pentru a le salva''. Numărul final al persoanelor decedate în urma seismului avea să ajungă, ulterior, la 1.578. Mai multe AICI