9.000 de şoferi, prinşi fără rovignetă

9.000 de şoferi, prinşi fără rovignetă
Controalele Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, cu camere fixe şi mobile, au dus la mii de amenzi în Cluj şi în judeţele învecinate.

Spre deosebire de alte judeţe unde autorităţile verifică respectarea legislaţiei de circulaţie pe drumurile naţionale cu ajutorul unor camere fixe, la Cluj cititoarele de rovignete sunt exclusiv mobile. Mai mult, pe raza judeţului există un singur echipaj care deserveşte Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj. Chiar şi în aceste condiţii, în 2011 au fost constatate peste 9.000 de cazuri de şoferi care nu aveau achitată la zi rovigneta.

Potrivit informaţiilor oferite de departamentul comercial al DRDP, în acest an au fost emise 9.221 de procese-verbale de contravenţie pentru toate cele şapte judeţe din subordine (Cluj, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureş şi Alba), cele mai multe pentru Bistriţa-Năsăud, 3.369, urmat de Cluj, cu 2.146. Spre deosebire de judeţul vecin, la Cluj toate contravenţiile au fost constatate cu un echipaj mobil de citire a codului electronic al vignetelor, în timp ce la Bistriţa există camere care monitorizează constant traficul din zonele mai aglomerate ale drumurilor naţionale.

La polul opus, cele mai puţine procese-verbale au fost emise în Sălaj, 285, însă aici nu există nici camere mobile, nici fixe, ci periodic se execută controale cu ajutorul unui dispozitiv PDA (personal digital assistant), capabil să verifice în baza naţională de date dacă un anumit autoturism se află în legalitate doar introducând numărul de înmatriculare. "La Cluj avem păreri împărţite cu privire la montarea de camere fixe. Eu, personal, cred că sunt mai eficiente cele mobile, întrucât traficul pe drumurile naţionale este fluctuant. Paradoxal, cele mai multe contravenţii se dau pe drumuri mai puţin circulate, folosite ca legătură între diverse localităţi apropiate. Totuşi, hotărârea finală e a companiei naţionale. Ei vor decide când şi unde vor fi montate camerele fixe", a declarat Adrian Boghiu, de la DRDP.

Identificarea în trafic a unei maşini care circulă fără rovignetă presupune pe lângă amendă, care variază între 250 şi 4.500 de lei, în funcţie de gabaritul autovehiculului, şi achitarea unei despăgubiri de la 28 până la 1.210 euro. În timp ce costul amenzii intră, după caz, în bugetul primăriei (persoane fizice) sau al Direcţiei de Finanţe (persoane juridice), despăgubirea e încasată de DRDP. Valoarea acesteia e stabilită în funcţie de tipul de autovehicul, tonaj şi reprezintă costul rovignetei pentru un an. În baza "despăgubirii" se poate circula doar 24 de ore, după care trebuie plătită rovigneta, altfel şoferii devin pasibili de o altă amendă. DRDP a încasat în luna mai despăgubiri de circa 135.000 de lei. Suma reprezintă doar acei datornici care s-au conformat proceselor-verbale întocmite de controlorii de trafic.

Boghiu spune însă că în ciuda imposibilităţii de a contesta cu sorţi de izbândă un astfel de proces, emis electronic, majoritatea celor amendaţi refuză să plătească sau tergiversează procedura. "Reacţiile contravenienţilor sunt foarte diferite, riposta lor e, de obicei, violentă. Procesul-verbal trebuie înmânat celui surprins în trafic şi nu de puţine ori am chemat poliţia, atât la sediul DRDP, cât şi la domiciliile unde s-au deplasat lucrătorii noştri. Sunt foarte mulţi care sună la noi la birou şi explică: domnule, am fost plecat în concediu, la bunica, la mama, în delegaţie. Dar legea nu prevede nici o derogare pentru probleme de acest gen", mai spune Boghiu.

Sistemul electronic de verificare a rovignetelor a intrat în vigoare în România după 1 octombrie 2010. Verificările la Cluj se realizează cu o aparatură montată într-o autospecială a DRDP, care conţine două camere video, una fiind cu infraroşu.

 

 

Comenteaza