A bătut ProTV şi Antena 3 în campanie electorală. Realitatea TV, impact major la prezidenţiale

Posturile de televiziune pe care cei chestionaţi le-au urmărit între turul 1 şi turul 2 al alegerilor prezidenţiale sunt REALITATEA TV (25% dintre respondenţi), Antena 3, ProTV (câte 16%), B1 TV (8%), România TV (7%), Digi24 (6%), TVR 1, Antena 1 (câte 5%), Kanal D (1%), altul (2%), toate canalele (1%). 4% dintre respondenţi nu au urmărit niciun canal de televiziune, iar 6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare, conform studiului IRES. Doar 6% dintre respondenţi nu au văzut la televizor protestele românilor care nu au putut să voteze în câteva capitale europene, dar 94% dintre cei intervievaţi le-au văzut. 
 
Studiul arată că 54% dintre intervievaţi utilizează internetul, iar restul de 46% nu. Dintre cei 54% respondenţi ce folosesc internetul, 46% au urmărit mesajele candidaţilor la preşedinţie sau campania lor, iar 54% nu le-au urmărit pe pe internet. Între cei care utilizează internetul, 42% nu au un cont pe o reţea de socializare, iar 58% au. Cel mai frecvent menţionate reţele de socializare sunt Facebook (93%, prima menţiune, 1% a doua menţiune), Twitter (1% prima menţiune, 5% a doua), Yahoo (2% prima menţiune, 3% a doua), Google Plus şi Skype (câte 1% prima menţiune, 1% a doua). Alte reţele de socializare amintite (a doua menţiune au fost): Hi5, Instagram, WhatsApp, LinkedIn. 
 
Cercetările IRES au confirmat convergența între Facebook, televiziune și telefonie mobilă a fost rețeta care a dus la marea mobilizare în turul doi. „Pentru revolta de la urne dintre turul I și II al alegerilor prezidențiale, Facebook, fără televiziune și telefonie mobilă, ar fi avut o mult mai redusă contribuție la inflamarea afectivă contra candidatului Victor Ponta, responsabil pentru administrarea defectuoasă a alegerilor, lucru interpretat ca fiind o blocare a exercitării unui drept. Cercetările recente arată că solidaritatea electronică este rapidă, dar nu are efecte pe termen lung asupra politicii. Curentele emoționale, dacă nu sunt captate și articulate instituțional, se pierd foarte repede, iar marile angajamente din aceste mărețe vârfuri de emoție sunt repede uitate de către participanți”, conform studiului. 
 
Cu cât sunt mai tineri, cu atât respondenții declară în proporție mai ridicată că sentimentul avut la aflarea veștii victoriei lui Klaus Iohannis a fost unul de bucurie (60,9% în rândul categoriei 18-34 de ani, comparativ cu 44,9% în rândul categoriei peste 65 de ani). Distribuirea respondenților care au avut un sentiment de tristețe la aflarea acestei vești este inversă (9,3% în rândul categoriei 18-35 ani vs. 22,4% în rândul persoanelor de peste 65 de ani. Respondenții cu studii medii sau superioare au avut un sentiment de bucurie atunci când au văzut că alegerile au fost câștigate de Iohannis în proporție mai ridicată decât cele cu studii elementare. Cel mai puțin s-au bucurat de victoria acestuia respondenții din sudul țării (49,3%), iar cel mai mult, așa cum era de așteptat, respondenții din Transilvania și Banat (61,8%). 
 
Respondenții de sex masculin consideră în proporție mai ridicată decât cei de sex feminin cum că Iohannis a meritat să câștige aceste alegeri. Cu cât persoanele intervievate sunt mai tinere, cu atât acestea declară acest lucru în proporție mai ridicată: 79,1% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani, comparativ cu 55,1% dintre respondenții cu vârsta de peste 65 de ani. Se observă o diferență în funcție de nivelul de educație al intervievaților, persoanele cu studii medii și cele cu studii superioare considerând că Iohannis a meritat victoria în proporție semnificativ mai ridicată decât cele cu studii elementare.

Metodologia studiului

Volum eșantion: 1.271 indivizi, +18 ani 
Tip eșantion: multistratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată  ±2,9%
Metodă: CATI (interviuri telefonice)
Perioada anchetei: 18-24 noiembrie