A început Săptămâna Patimilor pentru ortodocşi şi greco-catolici

"Săptămâna aceasta este deosebită, fiecare credincios este invitat să se adâncească în această taină a Răstignirii Mântuitorului Iisus Hristos pe Cruce. Slujbele sunt cele specifice acestei săptămâni, cu denii în fiecare seară. La noi se păstrează totodată această practică a spălării picioarelor, care are loc în Joia Mare", a subliniat preotul Daniel Avram, purtătorul de cuvânt al Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla. Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici au intrat începând cu Duminica Floriilor în Săptămâna Patimilor Mântuitorului Iisus Hristos, perioadă care se întinde până în Sâmbăta Mare, inclusiv. Teologul Radu Preda subliniază dimensiunea paradoxală a acestei perioade: "Pe de o parte, ne face contemporani cu experienţa Mântuitorului pe străzile Ierusalimului, iar pe de alta, pentru că este încununată de Înviere ne scoate din dimensiunea istorică pentru a ne plasa în cea spirituală. Altfel spus, suntem părtaşi experienţei cu Hristos istoric, iar de la Înviere încolo intrăm în experienţa cu Hristos euharistic", precizează Radu Preda.

Cunoscută şi ca Săptămâna Mare, Săptămâna Patimilor are ca elemente specifice postul alimentar mai accentuat, la care sunt chemaţi credincioşii, respectiv deniile din fiecare seară. Deniile reprezintă utrenii (slujbe de dimineaţă) care sunt oficiate în seara zilei precedente. Slujbele de pe cuprinsul Săptămânii Patimilor pomenesc ultimele zile ale lui Iisus Hristos pe pământ, înainte de Răstignirea şi Învierea lui, conform portalului orthodoxwiki.org. Fiecare dintre denii are în centru una sau mai multe relatări biblice. Cele mai cunoscute dintre aceste slujbe sunt cele de joi seara - "Denia celor doisprezece evanghelii" şi Denia Prohodului Domnului, din Vinerea Mare. Foarte importantă ca semnificaţie este Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia din Joia Mare, deoarece într-o zi de joi a avut loc Cina cea de Taină, la care Iisus a cinat cu ucenicii săi şi a instituit Euharistia (Împărtăşania), în jurul căreia este centrată fiecare Liturghie.

Specific Joii Mari este şi gestul spălării de către Iisus a picioarelor ucenicilor, practicat şi în Biserica Ortodoxă Română, în unele catedrale, mănăstiri sau biserici, precum şi în Biserica greco-catolică. În Vinerea Mare, ziua când a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, în biserici se citesc Ceasurile Împărăteşti, după care după-amiaza se pomeneşte coborârea de pe Cruce a Mântuitorului. Vinerea seara se săvârşeşte denia Prohodului Domnului, când se înconjoară, de asemenea, biserica, într-o procesiune funebră. În tradiţia ortodoxă, această zi este de "post negru", adică de ajunare deplină. De altfel, şi pe cuprinsul întregii săptămâni postirea este mai accentuată decât pe cuprinsul Postului Mare, în amintirea trădării de către om a lui Iisus, precum şi a Patimilor şi Răstignirii Mântuitorului. În Sâmbăta Mare va fi oficiată, de asemenea, o Liturghie specială, a Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia. "În timpul Vecerniei cu care se deschide Liturghia Sâmbetei Mari se citesc mai multe texte din Vechiul Testament care au profeţit venirea Mântuitorului, naşterea, viaţa, pătimirile, răstignirea şi moartea Sa pe Cruce", se specifică într-un text postat pe portalul basilica.ro.

Sărbătoarea sărbătorilor

Învierea Domnului, cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii, va fi sărbătorită de ortodocşi şi de greco-catolici duminica viitoare. Slujbele debutează sâmbătă, înainte de miezul nopţii, cu Canonul Sâmbetei Mari, urmat de Vecernia Învierii şi de Liturghie. În unele biserici Liturghia este oficiată însă duminică dimineaţa. În cadrul slujbei de la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică preotul ia lumină de la candela din altar, după care credincioşii sunt îndemnaţi: "Veniţi de luaţi lumină!". După citirea unui pasaj evanghelic care relatează Învierea Mântuitorului şi binecuvântarea preotului se cântă Hristos a înviat! şi se înconjoară biserica.