Absolvenţii de la Spiru Haret îşi cer diplomele în instanţă

Oamenii îşi cer diplomele de licenţă deoarece au nevoie de ele la locurile de muncă, având în vedere că adeverinţele primite de la universitate au fost valabile un an. Absolvenţii au mai solicitat instanţei să oblige Universitatea Spiru Haret (USH) să le achite câte 100 de lei pentru fiecare zi de întârziere. Ei mai cer ca Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) să le recunoască actul de studii. Reprezentanţii universităţii dau vina pe MECTS pentru această situaţie, însă acesta susţine că responsabilitatea este a USH.

Absolvenţii din judeţele Cluj şi Sălaj din promoţia 2009 de la USH au depus la Curtea de Apel Cluj o cerere comună de chemare în judecată, în care cer să li se elibereze diplomele de licenţă care atestă că au absolvit diverse facultăţi din cadrul USH din Bucureşti şi Braşov, la forma de învăţământ la distanţă. Toţi reclamanţii din dosar au promovat examenul de licenţă din sesiunea iulie 2009, după care au primit adeverinţe valabile un an. În condiţiile în care acestea au expirat, iar angajatorii le cer diplomele de licenţă, foştii studenţi au hotărât să apeleze la instanţă. "Unii dintre ei şi-au dat şi masteratul, alţii lucrează şi trebuie să depună la dosarul de angajare diplomele", a spus avocata Ioana Toadere, cea care îi reprezintă pe absolvenţi.

Pe lângă diplomele de licenţă, ei şi-au cerut înapoi şi originalele diplomelor de bacalaureat predate la USH cu ocazia înscrierii la cursuri. Prin acţiunea în instanţă, absolvenţii solicită USH "plata unor daune interese în cuantum a câte 100 de lei pentru fiecare zi de întârziere, pentru fiecare reclamant în parte, până la data eliberării efective a fiecărui act de studii menţionat mai sus, calculate de la data introducerii prezentei cereri şi până la data executării obligaţiei de către pârâtă".

Absolvenţii Universităţii Spiru Haret au solicitat prin acţiunea judecătorească şi ca MECTS să le recunoască titlul de licenţiaţi şi să le vizeze recunoaşterea şi echivalarea actului de studii în vederea utilizării acestuia în străinătate. Reclamanţii cer de la minister 500 de lei pentru fiecare zi de întârziere.

USH a depus întâmpinare în dosar, în care menţionează că prin mai multe adrese din 2009 a solicitat ministerului să-i dea aprobarea pentru a putea tipări formularele tipizate la societatea Romdidac sau să desemneze unitatea de specialitate producătoare să pună la dispoziţia USH tipizatul de diplomă. "Specializările urmate de reclamanţi la formele de învăţământ ID (învăţământ la distanţă - n. red.) au fost confirmate de MECTS prin emiterea formularelor cu sigla acestui minister până în anul 2009, când s-a refuzat eliberarea pentru acest an", au precizat reprezentanţii USH. Prin urmare, universitatea a depus o cerere de chemare în garanţie a ministerului pentru ca acesta "să fie obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate în termen de 30 zile de la pronunţarea hotărârii instanţei (...) si daune interese de 100 lei/fiecare zi de întârziere de la data introducerii cererii în vederea eliberării către reclamanţi a actelor de studii". Curtea de Apel a solicitat USH să depună la dosare respectivele adrese trimise ministerului, însă universitatea nu s-a conformat, fiind amendată de instanţă.

Întâmpinarea ministerului arată că acesta "a avizat achiziţionarea de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenţilor din promoţiile 2008, 2009 şi 2010, cererea de chemare în garanţie fiind lipsită de obiect". Avocata absolvenţilor, Ioana Toadere, spune însă că adresele depuse de MECTS nu se referă la formulare tipizate pentru absolvenţii de învăţământ ID. "Cei de la minister consideră că au îndeplinit toate cerinţele universităţii, iar la universitate este haos, nu se ştie ce e acolo. La mijloc sunt prinşi oamenii care au urmat cursurile şi care au promovat examenele şi care nici acum nu au diplome de licenţiaţi în specializările care le-au urmat", a declarat Toadere.