Al doilea lot de clujeni care îngroapă justiţia română la CEDO

Doi clujeni care au dat statul român în judecată la Strasbourg în dosarul Revoluţiei de la Cluj au obţinut despăgubiri de 10.000 de euro. În martie alţi cinci au primit câştig de cauză.

Fostul preşedinte al Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei - Cluj, Gheorghe Pastor, a câştigat procesul intentat statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), invocând faptul că în Decembrie 1989 i-a fost pusă viaţa în pericol, fiind rănit în timpul manifestaţiilor de stradă. Completul de judecători europeni i-a dat câştig de cauză şi văduvei unui revoluţionar clujean ucis în Piaţa Libertăţii, inginerul electronist Mihai Călin Ţiclete.

"Curtea consideră că autorităţile române nu au reuşit să rezolve solicitările petenţilor, legate de soluţionarea decesului unei rude apropiate sau a rănirii persoanei la nivelul de diligenţă cerut de Articolul 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În acelaşi timp, s-a comis şi o violare din punct de vedere procedural asupra Articolului 2", se arată în rezoluţia CEDO din 19 aprilie 2011, în dosarul Pastor şi Ţiclete vs România. Atât Gheorghe Pastor, cât şi Roxana Ţiclete, soţia revoluţionarului ucis în 21 Decembrie 1989, au fost părţi vătămate în procesul Revoluţiei de la Cluj.

"Practic, hotărârea CEDO spune doar că instanţele româneşti sunt de vină pentru tergiversarea procesului. Noi ne-am judecat 16 ani, iar actele la CEDO le-am depus în 2006. Noi am cerut şi ca adevăraţii vinovaţi să fie traşi la răspundere, Carp Dando şi Florian Caba, cei care au dat ordinele de tragere în manifestanţi, însă instanţa europeană nu s-a pronunţat în acest caz", a declarat Gheorghe Pastor. El a fost atins de două gloanţe la un picior şi încă şchiopătează. Dosarul Revoluţiei de la Cluj a început în 1990, iar în 1992 a fost închis prin rezoluţia de "neîncepere a urmăririi penale".

Ancheta a fost redeschisă abia în 1997 de Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General al României, iar în 1998 şase inculpaţi cu funcţii de decizie în armată şi administraţie în 1989 au fost trimişi în faţa instanţei. Unele modificări legislative din toamna lui 1998 au determinat mutarea judecării dosarului Revoluţiei clujene la o secţie penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), însă după audierea a circa 500 de martori, instanţa a admis o excepţie a nelegalităţii actului de sesizare, iar în 1999 dosarul a fost întors la parchet pentru refacerea rechizitoriului.

În 2004 cauza a fost trimisă spre rejudecare unui al doilea complet de judecători al ÎCCJ, iar abia în 2005 instanţa a dat verdictul: generalul (r) Iulian Topliceanu, fost comandant al Armatei a IV-a, a primit 10 ani de închisoare, colonelul Valeriu Burtea, fost comandant al unei unităţi militare din Floreşti, şi lt. col. Ioan Cocan, fost comandant de divizion, au fost condamnaţi la câte 9 ani după gratii, iar maiorul Ilie Dicu, la 15 ani de închisoare. Doar acesta din urmă se mai află după gratii, restul fiind eliberaţi din diverse motive. Instanţa l-a achitat pe fruntaşul Marian Bolboş, care fusese judecat sub acuzaţia de omor calificat. Magistraţii i-au obligat pe inculpaţi să plătească, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale (MApN), despăgubiri către cele 80 de părţi civile din dosar, în valoare de circa 4 milioane de lei. În mai 2006 completul de 9 judecători a respins recursul MApN, sentinţa rămânând definitivă.

"Doar 10-12 persoane am mers mai departe la CEDO pentru că un astfel de proces implică şi răbdare, dar şi resurse financiare pentru avocat", a spus Pastor. În cazul său şi al Roxanei Ţiclete, Curtea a decis acordarea a câte 10.000 de euro plus plata unor taxe de 751 de lei. În luna martie 2011, CEDO a dat câştig de cauză unui grup de cinci revoluţionari clujeni, într-un dosar înregistrat în 2006. Aceştia au reclamat celui mai înalt for al justiţiei europene faptul că MApN a tergiversat în repetate rânduri dosarul Revoluţiei de la Cluj din 1989, favorizându-i pe cei vinovaţi de moartea a 26 de oameni şi rănirea altor 52. CEDO le-a acordat, ca şi în cazul Pastor&Ţiclea, daune morale în părţi egale, în valoare totală de 50.000 de euro.