Andrei Marga: "Acţiunea culturală nu trebuie redusă în vreun fel la a dezamorsa ceea ce nu ne convine ca naţiune"

Cum veţi aborda clişeele referitoare la România, care minimalizează valorile şi contribuţiile româneşti sau răstălmăcesc momente din istoria românilor?

Observăm, fără mari eforturi, că prezenţa autorilor români în bibliotecile de referinţă din lume este insuficientă, că din istorii ale unor instituţii moderne din Europa, ţara noastră lipseşte, că atunci când este vorba despre cultura română se reţin doar laturi ale folclorului, în vreme ce alte ţări sunt prezentate inclusiv cu contribuţii filosofice, ştiinţifice, instituţionale etc., că se răstălmăcesc evenimente. Se pot da multe exemple. Intenţionăm să punem în aplicare un program, sub titlul Prezenţa României în bibliotecile lumii, care este în elaborare. Se pune în aplicare, de asemenea, programul România democratică şi europeană, care are ca scop stimularea dezbaterii autohtone asupra economiei, dreptului şi instituţiilor româneşti, punerea în relief a realităţilor şi asigurarea participării autorilor români la dezbaterea internaţională a problemelor regionale, europene şi globale. În plus, intră în însăşi misiunea institutelor culturale române, amplasate în diferite capitale sau metropole din străinătate, să se ocupe de nivelul reprezentării valorilor româneşti şi de acurateţea redării evenimentelor istorice.

Ce va face Institutul Cultural Român pentru a dezamorsa clişeele sau redările ce nu corespund realităţii?

Acţiunea culturală nu trebuie redusă în vreun fel la a dezamorsa ceea ce nu ne convine ca naţiune. Această acţiune se cere orientată fundamental spre crearea şi promovarea de valori noi. Cea mai convingătoare promovare se face prin etalarea valorilor durabile şi prin preocuparea de a crea noi valori. De aceea, Institutul Cultural Român a înfiinţat recent Direcţia Generală a Promovării Creaţiei şi a lansat - pe lângă programele din anii trecuţi, pe care le continuă, precum Programul traducerilor din limba română, Programul publicării de autori români în limbi de mare circulaţie şi altele - noi programe. Am în vedere programul Contribuţii româneşti în cultura şi civilizaţia lumii, programul Expoziţiile itinerante ale ICR şi altele. Ne preocupă, însă, de asemenea, schimbarea în bine a imaginii României în enciclopedii, dicţionare, istorii, volume de referinţa şi vom face astfel încât schimbarea să se producă. Este o chestiune de timp, care nu ar trebui, însă, amânată.

Aţi spus într-o emisiune, la Realitatea TV, că veţi promova şi obiectele inventate în România şi aţi dat ca exemplu caloriferul. Aveţi o listă cu aceste obiecte?
Ceea ce îmi atribuiţi a fost extras din context, încât nu se mai înţelege. Trec peste sofismul, folosit copios de unii, ce constă în a deforma ceea ce spune cineva pentru a putea să combată mai uşor. Am spus, efectiv, iar banda magnetică stă mărturie, că este nevoie să operăm cu o înţelegere mai cuprinzătoare a culturii şi civilizaţiei. Mai cu seamă atunci când este vorba despre reprezentarea culturii şi civilizaţiei naţionale - care este însăşi misiunea stabilită prin lege a Institutului Cultural Român - trebuie să includem, în cultură şi civilizaţie, literatura, artele, muzica, ştiinţele, aplicaţiile acestora, instituţiile, filosofia, reflecţia teologică. Şi altele, desigur. Trebuie să sincronizăm înţelegerea culturii la noi cu ceea ce se petrece în jurul nostru. Am dat în emisiunea menţionată exemplele unor contribuţii care se originează în ţara noastră în ştiinţă şi tehnică: construirea caloriferului, radiatorului (Heizkörper) de către Meissner (validată la Viena, conform istoriilor saşilor transilvăneni), primul calcul matematic al zborului cosmic, efectuat de către Oberth, crearea biospeologiei de către Racoviţă. Pot adăuga, la exemplele evocate în emisiunea televizată, punerea bazelor sociometriei de către Moreno, contribuţia lui Henri Coandă la motorul cu reacţie, iniţierea logicii interogaţiilor de către Eugeniu Speranţia şi altele. În ţara noastră, cântăreşte greu, din păcate, contrapunerea dintre umanioare, pe de o parte, şi ştiinţă şi tehnică, pe de altă parte. Eu cred că este mai fecund să gândim nu prin contrapunere, ci prin integrare. Sub alt aspect privind acum lucrurile, cu ani în urmă, de exemplu, în Finlanda, s-a publicat un volum cu prezentarea a 100 de inovaţii indigene în sfera societăţii. Institutul Cultural Român trebuie să-şi asume să dea, la rândul său, asemenea imagini sintetice şi convingătoare asupra culturii şi civilizaţiei din ţara noastră.