“Ansamblul Muzicii” de la Cluj îşi primeşte sub aripă şi Academia

“Ansamblul Muzicii” de la Cluj îşi primeşte sub aripă şi Academia
Centrul Cultural Transilvania va include cinci imobile, o piaţă a Transilvaniei, pentru pietoni, una “vegetală” şi un pasaj “al muzicii”. Arhitecţii de la VAAL Arhitectură au prezentat ieri detalii ale proiectului.

Academia de Muzică Gheorghe Dima primeşte o clădire în viitorul Centru Cultural, au anunţat ieri proiectanţii, în cadrul susţinerii din faţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) în vederea obţinerii avizului pentru Planul Urbanistic de Detaliu.

Pe parcela de 1,3 ha alocată viitorului centru cultural şi funcţiunilor conexe au fost prevăzute cinci clădiri, a menţionat arhitectul Viorel Hurduc: sala mare de concerte (de 1.500 de locuri), sediul Filarmonicii, imobilul rezervat pentru Conservator - care în şedinţa de ieri a fost "etichetat", fiind rezervat pentru Academia Gh. Dima -, imobilul pentru birouri sau hotel (care va fi realizat de un investitor privat), iar în partea de nord a terenului se va păstra clădirea- monument istoric a vechii cazarme militare, care va fi restaurată. Arhitecţii au prevăzut realizarea unei pieţe, botezată "a Transilvaniei", care va fi amenajată peste două niveluri de subsol ale parkingului, care va deservi întreg ansamblul şi care va fi dedicată pietonilor. Va exista şi o a doua piaţă, vegetală - Piaţa Muzicii.

Pasajul Muzicii, traseu pietonal, va asigura accesul utilizatorilor fără maşini la diversele funcţiuni ale complexului Centrul Cultural Transilvania. Au fost stabiliţi şi indicii urbanistici: Procent de Ocupare a Terenului de 45% şi Coeficient de Utilizare a Terenului (CUT) de 3,6. În ceea ce priveşte regimul de înălţime, cea mai înaltă clădire este cea rezervată funcţiunilor de business (birouri/hotel): o "bară" de 34 de metri. Datorită cerinţelor specifice funcţiunii (de acustică şi volum), sala de concerte va avea o înălţime de 28 de metri. Academia de Muzică va avea 27 de metri în cel mai înalt punct. "Este un moment istoric pentru noi şi un demers important pentru oraş, mai ales în contextul pregătirii Clujului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană", a intervenit rectorul Academiei de Muzică, Vasile Juca. Acesta a declarat încă de la începutul lunii că instituţia a identificat un alt teren pentru noul sediu, necesar din cauza faptului că suprafaţa iniţial vizată pentru acest scop (clădirea părăsită a Spitalului de Urgenţă din zona Colina) e încă în litigiu. Rectorul a mai precizat că Academia are asigurată jumătate din finanţarea necesară pentru noul sediu.

Pentru a răspunde cererilor formulate de membrii CTATU la şedinţa anterioară, proiectanţii au menţionat în prezentarea de ieri şi propunerile pentru rezolvarea acceselor la viitoarele funcţiuni. Mai precis, arhitecţii au prevăzut realizarea a două accese pentru parkingul subteran, unul din B-dul 21 Decembrie 1989 (pentru intrare) şi un al doilea din strada Năvodari (pentru ieşire).
Arhitectul Gheorghe Elkan a propus ca accesele prevăzute să fie detaliate în noul Plan Urbanistic General pentru a nu crea probleme de trafic în zonă. "Este cel mai important proiect cultural din România din acest moment. După dezbaterea lansată la prezentarea de la începutul acestui an nu am primit nici o contestaţie, doar recomandări de la Registrul Urbaniştilor şi Ordinul Arhitecţilor din România, de care s-a ţinut cont în elaborarea proiectului", a spus primarul interimar Radu Moisin. Proiectanţii de la Vaal Arhitectură au ca termen pentru predarea proiectului luna iunie. În primă fază, se vor scoate la concesiune lucrările pentru parkingul subteran, după care se va lansa licitaţia pentru desemnarea constructorilor. Conducerea primăriei a anunţat că şantierul va demara înainte de finalul anului.

Un juriu internaţional a decis în urmă cu un an, în urma unui concurs de arhitectură, că cea mai bună soluţie propusă pentru viitorul Centru Cultural Transilvania, care va fi realizat pe terenul de 1,3 ha de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, este cea realizată de VAAL Arhitectură împreună cu Popp şi Asociaţii.

Luminiţa SILEA, Kristina REŞTEA

 

Comenteaza