Arhitectul care a desenat Mărăştiul, la 40 de ani de la planşe: “E ca în cărţile lui Orwell”

Arhitectul care a desenat Mărăştiul, la 40 de ani de la planşe: “E ca în cărţile lui Orwell”
Cartierul clujean Mărăşti, ridicat majoritar în perioada anilor ’70-’80, este din punct de vedere arhitectural încă o mărturie clară a erei socialiste: o imensă junglă de beton, un “spaţiu colectiv” aparţinând întregului popor şi nimănui, un conglomerat de construcţii realizate după un plan-tip cu modificări nesemnificative în funcţie de destinaţie, din materiale artificiale, ieftine şi nerezistente, o zonă în care spaţiile verzi sunt ca şi inexistente.

Arhitectul Adrian Borda, cel care a avut sarcina de a desena partea sudică a cartierului clujean Mărăşti şi anume fâşia de la Imprimeriile "Ardealul" până la "Podul cu bretele", defineşte ideologia vremii ca fiind perioada cea mai neagră a practicii urbanistice. Consecinţele se văd şi astăzi: monotonia şi imaginea apăsătoare a cartierelor-dormitor, indiferenţa faţă de esteticul zonelor istorice în care erau inserate noile ansambluri şi chiar insuficienţa infrastructurii tehnice şi a serviciilor.

Proiecte tip. Clădiri unicat. Creativitatea şi logica, subiecte tabu

"Birocraţii vremii s-au speriat după ce au văzut cum arata cartierul şi vroiau modificarea proiectului iniţial, doreau să-l refacă. Aici a fost cireaşa de pe tort: se încerca revenirea la stradă, dar lamentabil. Eram student când am primit sarcina de a desena partea sudică a Mărăştiului, a fost primul meu proiect important. Până să merg eu la facultate, în România exista un Comitet de Stat pentru Arhitectuă şi Sistematizare - un sistem profesionit centralizat. Acesta s-a desfiinţat, iar eu a trebuit să lucrez cu oamenii puterii, birocraţi care nu erau instruiţi în domeniu, dar care ţineau morţiş să îi înveţe pe alţii. Concurau care poate construi mai mult într-un timp cât mai scurt. Era ca în cărţile lui Orwell (n.red. George Orwell- pseudonimul literar și jurnalistic al lui Eric Arthur Blair- cunoscut pentru romanul politic 1984, în care atacă totalitarismul şi vorbeşte despre inexistenţa libertăţii de exprimare a cetăţeanului)", explică cu un surâs trist Borda.

Piaţa Mărăşti şi pâlcuri de verdeaţă, concepte inadmisibile

Planşa originală, desenată de Adrian Borda, includea o piaţă în "inima" Mărăştiului, artificii care să dreagă estetica zonei şi pâlcuri de verdeaţă, în locul unde acum se află clădirile Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" şi cea a Consiliului Judeţean Cluj.

"Oportunitatea de a redesena cartiere a fost începutul originalităţii arhitecturii noii generaţii de arhitecţi din Cluj, printre care mă număram şi eu. Zvâcnirea nu a rezistat decât vreo trei ani, chiar dacă Occidentul începuse să se lepede de ideologiile socialiste încă de la finele anilor '60. Nimeni nu era interesat de proiecte pilot, avangardiste. În consecinţă, piaţa nu s-a mai făcut. Nici nu mai ştiu ce au construit pe locul acela, un bloc parcă. Spaţii verzi? Inadmisibil să laşi spaţiu verde. Adevărul e că, la noi era o lipsă acută de informaţie din afară. Prea puţine erau revistele şi publicaţiile de specialitate care ajungeau pe mâinile noastre", îşi aminteşte Borda.


Reinventare prin cultură urbană, mit sau realitate palpabilă

Adrian Borda este sceptic când vine vorba despre un proiect de corecţie care să salveze "imaginea gri" a cartierului Mărăşti. E de părere că nu există o nevoie socială serioasă din partea clujenilor pentru a umple de viaţă şi a colora spaţiul în care locuiesc. Vorbim aici şi de soluţiile pe care le-au adoptat marile oraşe ale Europei: desen stradal profesionit, artificii arhitecturale care să aducă verdeaţă pe faţadele clădirilor, foste spaţii industriale transformate în spaţii expoziţionale, artistice.

"Mărăştiul nu este confortabil şi nici nu va fi pentru că nu există o nemulţumire atât de mare din partea locuitorilor pentru a schimba ceva. Ei trebuie să puncteze concret lucrurile care îi deranjează: asta, asta sunt bune, asta şi asta nu au ce căuta aici. Trebuie să spună şi să parcurgă până la capăt un drum sinuos pentru a rezolva problema. Ne gândim prea departe, când nimeni nu se scandalizează măcar că în interiorul unui covrig de blocuri de 11 etaje s-a construit în mijloc cu parking hidos, iar de jur împrejur abia dacă mai există parcelă pe care să poţi circula", conchide arhitectul.

 

 

Urbanismul din Cluj: "Nici în mahalalele din Africa nu e aşa haos"

Dezvoltarea imobiliară din ultimii ani a oraşului a avut la bază speculaţia. Nu s-au respectat Planurile Urbanistice Generale şi Zonale, în special în timpul boom-ului imobiliar din 2005-2008, când au apărut noi cartiere peste noapte. "Autorizaţiile şi avizele s-au dat cum s-au dat. Poate dacă oamenii erau lăsaţi să construiască după cum le tăia capul, zonele în cauză ar fi arătat mai bine şi mai armonios. Şi construcţiile arată, cum arată. Nici în Mahalalele din Africa nu e aşa haos. Planurile urbanistice au fost făcute degeaba". Întrebat ce părere are despre tinerii care ies de pe băncile Facultăţii de Arhitectură din Cluj-Napoca, Borda nu s-a sfiit să spuncă că: "şcoala nu mai e ce a fost şi puţini sunt aceia ce se vor remarca prin munca lor. Eu prefer un tânăr educat şi mai puţin talentat, decât un talentat semidoct pentru că, aceştia din urmă sunt orgolioşi şi nu tot timpul este bine să "reinventezi cultura" pentru că poţi da naştere unor monstruozităţi.

TOP 5 "accidente" care pătează imaginea Clujului

Arhitectura fostei clădiri Romtelecom, Statuia Avram Iancu, Monumentul Rezistenţei Anticomuniste, Biserica "Schimbarea la Faţă" de pe Bulevardul Eroilor sau Parking-ul din Mănăştur sunt doar câteva "obiective care arată provincialismul oraşului", în concepţia arhitectului Adrian Borda. "Una, două construcţii de genul acesta pot fi interpretate ca fiind greşeli, dar aici vorbim de o realitate".

Mărăști este un cartier în Cluj-Napoca, situat în partea de nord-est a orașului. Denumirea provine de la localitatea omonimă care a fost un important câmp de luptă în Primul Război Mondial. Populația numeroasă a cartierului trăiește în blocuri de locuințe de 4, 8 ,10 etaje, dotate cu apartamente de 1, 2, 3, 4, sau mai multe camere, construite în perioada 1970-1989 pentru muncitorii de la Combinatul de Utilaj Greu (CUG) Cluj-Napoca.

CITEŞTE povestea cartierului MĂNĂŞTUR şi a arhitectului care l-a desenat.

 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

Comenteaza
loading...