“Asta face TIFF pentru Cluj, pentru comunitate: ocupă oraşul”

Rik Vermeulen, directorul executiv al TIFF-ului, vorbeşte despre filmele care vor fi proiectate la Cluj şi despre varianta programului de competiţie, în care nu a fost selectat nici un film românesc.

Rik Vermeulen este olandezul din echipa Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF). El lucrează pentru Festivalul Internaţional de Film de la Rotterdam din 1998, coordonând legătura dintre cineaşti, distribuitori, agenţi de vânzări şi presă. La cea de-a opta ediţie a Festivalului Internaţional Crossing Europe, Linz (Austria) a reprezentat TIFF-ul. ZIUA de CLUJ a reuşit să-l tragă de limbă pe ultima sută de metri a pregătirilor ediţiei aniversare TIFF 2011. El vorbeşte despre evoluţia festivalului, despre capacitatea lui de a dinamiza oraşul, dar şi despre greutăţile cu care s-au confruntat organizatorii. Rik Vermeulen este şi coordonatorul Cinelink - Industry Office pentru Festivalul de Film de la Sarajevo şi al CentEast - Varşovia.

Ai văzut vreun film pe care o să-l proiectaţi şi la TIFF în iunie?
Nu, pentru că noi închidem programul săptămâna viitoare. Practic, asta înseamnă că nu mai pot interveni noi idei. Dar sunt filme care au fost aici la Linz şi care au fost selectate şi pentru Festivalul Transilvania. Din păcate, nu ştiu lista, pentru că Mihai Chirilov e cel care decide asta. Eu sunt director executiv şi am alte îndatoriri.

Dar ai văzut vreun film pe care ţi-ar fi plăcut să-l vezi la TIFF?
Mi-a plăcut foarte mult filmul turcesc "Majority" (R: Seren Yuce, 2010 - n. red.), care e în competiţie aici.

Dar filmul românesc din competiţie, "Principii de viaţă"?
Da, sigur, l-am văzut, o să-l prezentăm şi în Cluj în cadrul secţiunii dedicate Zilelor Filmului Românesc. Va fi o proiecţie publică şi o proiecţie specială pentru invitaţii noştri din industria internaţională a cinematografiei. E un film bun. Ca un ciocan, te năuceşte complet. Îmi place cum lucrează Constantin Popescu. Mi-a plăcut şi "Portretul luptătorului la tinereţe", care a fost prezentat la TIFF anul trecut, tot în afara competiţiei. De fapt, anul acest nu vom avea nici un film românesc în competiţie la TIFF.

Eşti un om care călătoreşte mereu şi ai fost prezent la festivaluri. Se poate compara Festivalul Crossing Europe din Linz cu TIFF-ul de la Cluj?
Da şi nu. TIFF-ul are o funcţie diferită, e singura punte adevărată de lansare pentru filmul românesc din România, promovează cinematograful românesc şi e singurul loc din ţară unde se întâmplă asta, atât pentru spectatori, cât şi pentru invitaţii străini.

Însă şi Crossing Europe promovează filmul austriac...
Da, dar ei mai au şi Diagonale (Festivalul de film de la Graz - n. red.), care e centrat pe filmul austriac, şi mai au Viennale Film Festival, care e cel mai mare eveniment cinematografic al lor. E important ceea ce face acest festival pentru Linz şi pentru această regiune. Practic, asta face şi TIFF pentru Cluj, pentru comunitate: ocupă oraşul. În acest sens, sunt similare. TIFF-ul mai are un rol important: primul nivel al festivalului este să încurajeze filmul românesc, asta e ceea ce fac Tudor Giurgiu şi echipa sa de producători. Eu fac altceva: duc pe piaţă filmul românesc, organizez proiecţii speciale la Berlinală, de exemplu, la alte mari evenimente din lumea filmului. Apoi mai e şi Transilvania Film Distribution, care a şi închiriat un cinematograf în Bucureşti. Acum avem şi un cinema în Cluj unde vom continua proiecţiile de film. Sunt proiecţiile itinerante în 11 oraşe din ţară, unde nu mai există cinematografe.

Cum apreciezi evoluţia TIFF-ului în ultimii 10 ani?
Eu lucrez cu TIFF-ul chiar de la început. Nu mă aşteptam să evolueze atât de mult, atât de repede, am început cu o echipă mică. Şi acum mai lucrăm împreună, chiar dacă facem şi alte lucruri pe lângă. Pe vremea aceea, în 2002, n-aveam nici o perspectivă că o să găsim suficienţi bani, cinematografele erau un dezastru, nu era nimic. Aşa că s-a creat ceva şi ne-a ajutat foarte mult avântul pe care l-a luat cinematografia românească, ne-a propulsat.

Spui că festivalul a forţat oarecum oraşul să îl crească, să îl adopte... Întreb asta pentru că aici, la Linz, spre exemplu, municipalitatea a investit anume într-un festival de film, l-a creat, ca să sporească punctajul candidaturii pentru Capitala Culturală. Mersul a fost oarecum invers, faţă de Cluj...
Nu, doar că la început n-am avut parte de nici un ajutor şi în continuare nu suntem ajutaţi suficient. Cred că primim minimul şi oferim mult oraşului. Anul trecut am dorit să facem proiecţia în piaţa publică, Piaţa Unirii, şi a fost nevoie de mai multe avize ca să facem asta: permisiunea să închidem nişte străzi, să stingem luminile şi primăria nu ne-a garantat nimic. Abia în ultima zi dinaintea deschiderii festivalului, când au văzut exact cum arată şi ce vrem să facem: "Mda, arată bine", ne-au dat voie. Noi ne asumăm riscurile şi ei ne urmează la un moment dat, nu e invers. Şi e păcat, pentru că există bani la buget. Clujul este un oraş cu adevărat dezvoltat, s-a schimbat mult, s-a dovedit a fi dinamic economic. Ca festival, profiţi de asta. Iată că cinematograful Republica, acum Florin Piersic, a fost digitalizat. Dar dacă nu exista echipa noastră, probabil că acest lucru nu s-ar fi întâmplat.

Crezi că TIFF-ul ar putea ajuta oraşul să câştige puncte pentru candidatura la Capitala Culturală a Europei?
Cine ştie? Este, de asemenea, şi ambiţia noastră să facem parte din toată această discuţie legată de Capitala Culturală. Dacă TIFF-ul poate ajuta ca acest titlu să ajungă la Cluj ar fi excelent.

Bianca FELSEGHI (Linz - Austria)