Banii avocatei Monica Apostu, sub sechestru

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins recursul făcut de soţia fostului primar al Clujului la decizia Curţii de Apel Mureş de a nu ridica sechestrul instituit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe sumele de bani găsite în contul cabinetului de avocatură al acesteia. Decizia ÎCCJ, pronunţată în urmă cu câteva zile, în 14 decembrie, este definitivă, aşadar soţii Apostu nu au obţinut recuperarea banilor despre care procurorii DNA spun că provin din luare de mită şi spălare de bani.

Curtea de Apel Mureş, unde s-a judecat în primă instanţă contestaţia Monicăi Apostu la măsurile asiguratorii luate de procurori, a respins acţiunea acesteia ca nefondată. „Se apreciază că în cauză instituirea sechestrului asigurator, prin Ordonanţa din 22 noiembrie 2011, asupra sumei de 200.000 lei şi prin Ordonanţa din 19 decembrie 2011, asupra sumei de 158.326 lei, s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor art.118 Cod penal, art.163 - 166 Cod penal şi a art.19 şi 20 din legea nr.78/2000 modificată", se arată în încheierea Curţii de Apel Mureş, din 5 noiembrie. Articolele de lege invocate de instanţă se referă la confiscarea bunurilor produse prin săvârşirea unor fapte penale şi la măsurile asiguratorii instituite în astfel de cazuri. Iar Monica Apostu este, la rândul ei, inculpată în procesul de corupţie al soţului ei, fostul primar al Clujului. Monica Apostu, avocat de profesie, este acuzată de complicitate la luare de mită, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la trafic de influenţă. Procurorii DNA arată că mita pe care ar fi luat-o Sorin Apostu de la doi oameni de afaceri, Aspazia Droniuc şi Călin Stoia, ar fi fost mascată prin onorariile pe care soţia sa, Monica Apostu, le-ar fi încasat pe baza unor contracte fictive de consultanţă juridică. Totodată, procurorii susţin că Monica Apostu era „într-o perpetuă vacanţă" şi, în realitate, nu desfăşura activităţi juridice.

În plângerea formulată la Curtea de Apel Mureş, Monica Apostu a susţinut că măsura asiguratorie a fost instituită asupra sumelor de bani care sunt rezultatul desfăşurării unei activităţi profesionale şi aparţin cabinetului individual de avocatură, care nu are nicio legătură cu faptele ce formează obiectul dosarului de corupţie în care sunt judecaţi ea, soţul ei şi omul de afaceri Călin Stoia. Curtea de Apel Mureş a avut însă o altă opinie. „Instanţa nu este de acord cu această susţinere deoarece, aşa cum rezultă din actele de la dosar, presupusele fapte de corupţie reţinute în sarcina inculpatei, constând, în esenţă, în ajutorul dat soţului său, coinculpatul Apostu Sorin, să primească, prin intermediul cabinetului de avocatură, diferite sume de bani cu titlu de mită, s-au derulat prin intermediul cabinetului de avocatură al inculpatei, astfel că dacă acuza va fi dovedită este clar că există o strânsă legătură între cabinetul de avocatură şi faptele ce formează obiect al acestui dosar", a motivat Curtea de Apel Mureş. Mai mult, instanţa arată că sumele de bani faţă de care s-a instituit sechestrul prin cele două ordonanţe aparţin cabinetului de avocatură Apostu Monica, astfel că nu există o confuzie între patrimoniul cabinetului individual şi patrimoniul persoanei fizice, iar legea nu prevede vreun impediment în luarea măsurii asiguratorii în această situaţie. „În acest dosar sechestrul asigurator s-a dispus în vederea confiscării unor sume de bani obţinute ca urmare a comiterii unei presupuse fapte de corupţie şi nu în vederea reparării vreunei pagube, cum s-a arătat în plângere", conchide magistratul Curţii de Apel Mureş.
Încă două procese cu acelaşi scop: banii

Monica Apostu a mai deschis un proces pentru recuperarea banilor prin contestaţie la executare, dosarul fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Mureş în 24 octombrie. Dosarul are legătură cu sentinţa pronunţată în cazul Aspaziei Droniuc (faţă de care s-a disjuns cauza), mai exact cu partea în care instanţa dispune anularea celor două contracte de asistenţă juridică încheiate de Monica Apostu cu femeia care l-a denunţat ulterior pe soţul ei. Practic, scopul urmărit este acelaşi: recuperarea banilor încasaţi din contractele cu Groupe Frarom Agent de Asigurare SRL, firma lui Droniuc. "S-a contestat anularea contractelor de consultanţă juridică, dispusă de Curtea de Apel Mureş. Sentinţa a fost propunţată pentru Aspazia Droniuc, nu priveşte cabinetul de avocatură al Monicăi Apostu", a explicat avocatul Gheorghiţă Mateuţ, apărător al soţilor Apostu. După o amânare, următorul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 7 ianuarie 2013. A treia cale de atac iniţiată de soţii Apostu este recursul făcut la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, faţă de sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Mureş în dosarul Aspaziei Droniuc. Motivul nemulţumirii soţilor Apostu este legat tot de anularea contractelor de consultanţă juridică. Primul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 18 ianuarie 2013.