Boboteaza, asociată la clujeni cu credinţe şi superstiţii VIDEO

Sărbătoarea Botezului Domnului este mai mult decât un prilej de bucurie. Boboteaza este asociată cu diverse credinţe şi superstiţii. Aceasta este ziua în care se deschide cerul, în care fetele îşi pot afla ursitul şi în care ard comorile îngropate.

Etnologii spun că Boboteaza încheie ciclul de 12 zile ale scenariului mitic de sfârşit şi început de an. Întreaga zi stă sub semnul curăţeniei şi a alungării duhurilor rele.

"Se curăţă de duhuri rele, de duhurile nopţii şi aşa mai departe, care în timpul celor 12 zile şi-au făcut de cap şi ele trebuie atunci înlăturate. Se face asta prin curăţenie şi mai ales prin mult zgomot. Se vor auzi împuşcături, cu bice şi alte instrumente", spune etnologul Aurel Bodiu.

Unul din cele mai răspândite obiceiuri de bobotează este "vergelul", obicei prin care tinerii îşi pot afla ursitul sau ursita.

"Se face o petrecere noaptea, în care un anumit "goagă", e un personaj foarte interesant, foarte ciudat, acest "goagă", cu o vergea de alun verde scoate nişte semne ale feciorilor şi fetelor din cofe goale. Semnele vor fi inele, cercei, bumbi şi aşa mai departe", mai spune Bodiu.

Tot astăzi fetele tinere recurg la ritualuri pentru a deveni mai frumoase în faţa viitorilor peţitori.

"Preotul avea cu el, alături de cruce, şi un fuior de cânepă. Şi fata smulgea un smoc din acel fuior şi-l împletea în păr ca părul să fie frumos şi moale ca fuiorul", adaugă etnologul.

Din punct de vedere religios, sărbătoarea Botezului Domnului rememorează momentul când Mântuitorul Iisus Hristos vine la râul Iordan, pentru a fi botezat, fiind prima sa apariţie publică înainte de a-şi începe misiunea de propovăduire.