Bonţida vrea să devină destinaţie turistică

Peste 5.000 de oameni “au chefuit” în weekend la fosta feudă considerată Versailles-ul Transilvaniei - Bonţida.

Organizatorii “Zilelor Culturale Bonţidene” - sărbătoare care are loc în ultimul week-end din luna august, de 8 ani încoace- au umplut cu spectacole culturale, dansuri populare şi mici trei zile de distracţie pentru bonţideni, dar şi pentru mii de vizitatori din întreaga Transilvanie. Consiliul local (CL) - a pus la bătaie 20.000 de lei pentru propăşirea culturală a populaţiei din zonă.

 

Primarul comunei Bonţida, Vasile Baciu, a estimat că în prima zi a târgului etno-cultural desfăşurat pe amplasamentul fostului castel Banffy - identificat în istoriografie cu o feerie arhitectonică similară, în miniatură, Versailles - cel puţin 3.500 de vizitatori au venit la serbări.

 

“Azi (ieri, n. red.) e un pic înnorat, nu plouă, dar aşteptăm în jur de 2.500 de persoane. Şi Primăria, şi Consiliul local Bonţida vom acorda o atenţie deosebită acestui eveniment şi de acum încolo, mai ales că totul are un accent cultural-artistic şi ne ajută la dezvoltarea potenţialului turistic deosebit al zonei, deocamdată neexploatat la justa valoare”, a declarat Baciu.

 

In ideea promovării comunei care include satele Bonţida, Răscruci, Coasta şi Tăuşeni, primarul Vasile Baciu a pus la bătaie un ghid turistic editat în condiţii excelente, în care el însuşi apare în imagini prezentând diverse obiective de vizitat din perimetrul comunei, precum biserici sau castelul Banffy din Răscruci.

 

Cu toate că a precizat ieri că “nu este momentul” pentru a discuta despre costuri, Baciu a declarat că doar pentru Zilele Bonţidei, CL a votat alocarea a 20.000 de lei, bani la care se adaugă alţi sponsori.

 

Vreme de două zile, clujenii plictisiţi de oraş sau străinii chitiţi să viziteze stadiul renovărilor castelului aflat chiar în atenţia coroanei britanice,  după ce, în 2002, prinţul Charles al Marii Britanii a vizitat obiectivul, s-au înghesuit la spectacole de echitaţie, lansări de carte, teatru şi dans. Dacă majoritatea librăriilor ad-hoc s-au dovedit a fi konyvesbolt-uri (librării, în lb.maghiară în text) şi vindeau exclusiv cărţi în limba maghiară, muzica dansată şi cântată pe scenă a fost românească.

 

Vânzătorii de chilipiruri sau colecţionarii de antichităţi şi-au ocupat locurile în curtea castelului, ademenind trecătorii cu obiecte strălucitoare. Sub un soare dogoritor, care te făcea să cerşeşti ploaie, vânzătorii de ocazie îşi închideau pungile mulţumiţi. “Am vândut azi la ceasuri, de pot să plec de-acum acasă”, mustăcea un colecţionar ale cărui orologii vechi s-au vândut cu preţuri de la 40 de lei, la 150 de euro.