Căutarea fraţilor Şuşman: adevărul se lasă cu greu scos la lumină

Căutarea fraţilor Şuşman: adevărul se lasă cu greu scos la lumină
Dacă trupul lui Teodor Şuşman a fost descoperit abia după trei zile, cadavrele arse ale fiilor săi, Avisalon şi Toader, au fost de negăsit după prima zi de săpături arheologice.

"Vânătorii de securişti", cum sunt numiţi arheologii Centrului pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România (CICCR), au început ieri căutările în Dealul Mincii, din localitatea clujeană Tranişu, unde în februarie 1958 Toader şi Avisalon Şuşman au fost încercuiţi de trupele de Securitate şi ucişi. Anul trecut tatăl lor, Teodor Şuşman din Răchiţele, a fost dezgropat, iar medicii legişti au confirmat că fusese împuşcat.

Căutările cadavrelor celor doi fraţi, posibil carbonizate, avansează cu greutate, în lipsă de mărturii certe privind locul în care se afla şura incendiată care le-a devenit mormânt. Arheologii CICCR au săpat ieri două secţiuni ştiinţifice, au decopertat întreaga suprafaţă a locurilor indicate de unii săteni din Tranişu. Dat fiind că în documentele Securităţii coordonatele exacte ale operaţiunii nu au fost notate, iar locul nu a fost niciodată marcat nici măcar cu o cruce, singurele informaţii disponibile sunt cele ale supravieţuitorilor perioadei de final a anilor '50, care s-au aflat în zonă în perioada în care s-a desfăşurat bătălia inegală dintre cei doi partizani anticomunişti şi securişti.

"Este cineva care a fost gardian în perioada respectivă şi se afla în permisie acasă, în Traniş, exact când a avut loc acţiunea. Era soldat în termen. Nu ştim încă dacă a avut vreo legătură cu operaţiunea, dar a fost recompensat cu prelungirea permisiei încă 10 zile", a declarat Gheorghe Petrov, unul dintre investigatorii CICCR, arheolog la Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj. Arheologii conduşi de Marius Oprea, specialist în istoria Securităţii, vor continua azi săpăturile. CICCR a început căutările fraţilor Şuşman după ce unul dintre nepoţii de frate a cerut identificarea rămăşiţelor pământeşti ale rudelor sale pentru a le putea înmormânta creştineşte.

Informaţiile deţinute de specialişti până în acest moment indică faptul că moartea lui Avisalon şi Toader Şuşman a avut loc în ziua de 2 februarie 1958, ca urmare a unei acţiuni întreprinse împotriva lor de către organele represive ale statului. Au fost implicate cadre operative din Securitatea Regiunii Cluj, precum şi trupe de la Batalionul de Securitate din localitatea Floreşti. Cei doi fraţi se adăpostiseră în gospodăria lui Florea Romul, care se afla pe Dealul Mincii. Conform documentelor Securităţii, echipa care a acţionat în teren a fost condusă de maiorul Moraru Ioan, pe atunci locţiitorul şefului Direcţiei de Securitate a Regiunii Cluj. Efectivele Securităţii au fost transportate în teren cu şapte camioane şi autoturisme. În jurul orei 05:30 gospodăria lui Florea Romul a fost înconjurată şi blocată. În acel moment partizanii se aflau în podul grajdului.

A urmat un schimb de focuri care a durat aproximativ două ore, pentru intimidarea fraţilor Şuşman şi pentru a se forţa predarea lor, s-a dat foc la o căpiţă de fân aflată în spatele grajdului, moment în care cele câteva vite au fost scoase afară. Alte încercări de pătrundere în grajd au fost din nou respinse. În această situaţie, s-a ordonat incendierea grajdului. A doua zi, în 3 februarie, cadavrele carbonizate au fost recuperate şi aşezate lângă grajdul care a ars în totalitate. Documentele oficiale vorbesc despre identificarea cadavelor în prezenţa unui procuror şi de efectuarea unei aşa-zise autopsii, care a stabilit că "bandiţii au ars de vii". După unele mărturii, se presupune că victimele au fost lovite şi de gloanţe. Cadavrele arse au fost expuse timp de şapte zile lângă casa familiei Florea, fiind aşezate pe un pat de fân. Au fost apoi îngropate într-o groapă comună, săpată de către soldaţi într-o pădurice aflată în apropiere.

Grupul de partizani cunoscut după numele tatălui celor doi, "Teodor Şuşman", reprezintă unul dintre cele mai importante repere ale rezistenţei anticomuniste româneşti. Şuşman senior, liderul grupului, a deţinut în numeroase rânduri funcţia de primar al comunei Răchiţele în perioada interbelică. Poreclit "Tatăl Moţilor", Teodor Şuşman a fost împuşcat în 5 decembrie 1951, după ce a fost surprins într-o şură de pe Dealul Suliţa din Răchiţele. El a fost exhumat anul trecut, tot de CICCR, iar în urmă cu o lună a fost înmormântat.

 

Comenteaza