Ce tratat există între România şi Serbia şi cum ar putea fi adus în ţară Sebastian Ghiţă

Ce tratat există între România şi Serbia şi cum ar putea fi adus în ţară Sebastian Ghiţă
Extrădarea lui Sebastian Ghiţă, localizat şi reţinut, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Româe (IGPR), în cursul nopţii în Belgrad, Serbia, poate dura de la câteva zile la maximum o lună, potrivit autorităţilor. Între România şi Serbia nu există acord de extrădare, dar este în vigoare un tratat, prin declaraţie de succesiune, încheiat între Rep. Populară Română şi Rep. Populară Federativă Iugoslavia, ratificat în 1961. Sebastian Ghiţă va fi dus la Belgrad în faţa unui judecător care va decide extrădarea.

Procedura extrădării lui Sebastian Ghiţă din Serbia ar putea dura undeva între câteva zile şi o lună, extrădarea făcându-se prin Ministerul Justiţiei, potrivit autorităţilor române.

"În urma activităţilor investigative complexe şi a informaţiilor furnizate de Direcţia Operaţiuni Speciale şi Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Române, în cursul acestei nopţi, în Belgrad, a fost localizat şi reţinut, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian. Mulţumim reprezentanţilor instituţiilor de aplicare a legii din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Turcia, Muntenegru, Croaţia, Austria, Italia şi Franţa, precum şi partenerilor interni, pentru cooperarea în acest caz. Schimbul de date şi informaţii a avut loc prin CCPI, ENFAS şi PNR. În momentul depistarii, cel în cauză a prezentat pentru legitimare, documente false, care prezintă însemnele unui stat din U.E", se arată într-un comunicat de presă al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

În prezent, se derulează procedura legala în astfel de situaţii, a mai precizat IGPR.Ce tratat există între România şi Serbia şi cum ar putea fi adus în ţară Sebastian Ghiţă

Între România şi Serbia nu există acord de extrădare, dar este în vigoare un tratat, prin declaraţie de succesiune, încheiat între Rep. Populară Română şi Rep. Populară Federativă Iugoslavia, ratificat în 1961. Sebastian Ghiţă va fi dus la Belgrad în faţa unui judecător care va decide extrădarea.

Sebastian Ghiţă va fi prezentat în faţa unei instanţe din Serbia care va putea decide extrădarea sa. Judecătorul va verifica toate actele, care trebuie traduse şi legalizate, însă poate decide că este prioritară executarea pedepsei pentru fapta comisă pe teritoriul ţării unde a fost prins.

Sebastian Ghiţă va fi cercetat pentru prezentarea de acte fase, după ce, în timpul verificărilor din Belgrad, a prezentat documente false.

Totodată, la articolul 60, tratatul prevede că asistenţa juridică poate fi refuzată dacă infracţiunea pentru care se cere acordarea asistenţei nu constituie infracţiune şi după legea Părţii Contractante solicitate.

Între România şi Serbia nu există un acord de extrădare, dar este în vigoare un tratat, prin declaraţie de succesiune, încheiat între Republica Populară Română şi Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenţa juridică ratificat prin Decretul nr. 24/1961, se arată pe site-ul Ministerului Justiţiei. La capitolul extrădare, acordul bilateral prevede condiţiile în care se poate face aceasta, dar şi situaţiile în care nu poate fi pusă în aplicare.

Articolul 68

1. Părţile Contractante se obligă să-şi extrădeze, reciproc, la cerere, în condiţiile prezentului Tratat, persoanele aflate pe teritoriul lor, în vederea urmăririi penale, judecării sau executării pedepsei.
2. Extrădarea în vederea urmăririi penale şi judecării se admite numai pentru infracţiunea pentru care, potrivit legilor ambelor Părţi Contractante, se poate da o pedeapsă mai mare decât un an de privaţiune de libertate sau o pedeapsă mai grea.
3. În condiţiile prevăzute la punctul 2 se va admite extrădarea unei persoane care este condamnată prin hotărâre definitivă la o pedeapsă mai mare decât un an de privaţiune de libertate sau o pedeapsă mai grea. Dacă hotărârea definitivă este dată în lipsa persoanei extrădate, instanţa Părţii Contractante solicitante va repeta procedura în conformitate cu legea sa, judecând persoana extrădată în prezenţă.

Articolul 69

Extrădarea nu are loc în cazul când:
a) persoana a cărei extrădare se cere a săvârşit o infracţiune de natură politică, o infracţiune pur militară (care constă exclusiv în încălcarea obligaţiilor militare) sau o infracţiune de presă;
b) persoana a cărei extrădare se cere, la data primirii cererii de extrădare, cetăţean al Părţii Contractante solicitate;
c) infracţiunea este săvârşită pe teritoriul Părţii Contractante solicitate;
d) potrivit legii Părţii Contractante solicitate, acţiunea penală nu poate fi exercitată sau hotărârea definitivă nu poate fi executată din cauza împlinirii termenului de prescripţie înainte de a fi primită cererea de extrădare, sau pentru un alt temei legal;
e) persoana a cărei extrădare se cere a fost judecată definitiv pentru aceeaşi infracţiune, ori dacă pentru aceeaşi infracţiune s-a încetat a procesului penal pe teritoriul Părţii Contractante solicitate;
f) potrivit legii ambelor Părţi Contractante, infracţiunea se urmăreşte numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate (acţiune privată sau propunerea vătămatului).

Articolul 70

Părţile Contractante comunică între ele pe cale diplomatică în toate problemele privind extrădarea infractorilor.

Articolul 71

La cererea de extrădare se anexează:
a) copia certificată a mandatului de arestare (decizia organului competent despre privare de libertate) sau a hotărârii de condamnare cu menţiunea că este definitivă. În aceste acte trebuie să se expună starea de fapt, cu indicarea timpului şi locului săvârşirii infracţiunii, precum şi calificarea ei juridică. Dacă prin infracţiune s-au produs pagube materiale, se va indica cuantumul stabilit sau probabil al acestora;
b) textul legii penale în care se încadrează infracţiunea pentru care se cere extrădarea, atât al Părţii Contractante solicitante cât şi al statului pe teritoriul căruia s-a săvârşit infracţiunea;
c) dovezi şi date despre cetăţenia persoanei a cărei extrădare se cere, date şi mijloace pentru stabilirea identităţii acesteia (semnalmente, fotografia, amprente digitale), dacă persoana cerută nu este identificată pe teritoriul Părţii Contractante solicitate, ca şi date despre adresa acesteia, toate acestea în măsura în care este posibil.

Articolul 72

1. Dacă din cerere şi actele anexate reiese că sunt îndeplinite condiţiile pentru extrădare, Partea Contractantă solicitată va lua toate măsurile pentru găsirea şi arestarea persoanei a cărei extrădare se cere.
2. Dacă Partea Contractantă solicitată consideră că sunt necesare date suplimentare, va cere de la Partea Contractantă solicitantă, ca în termenul fixat, nu mai lung de două luni, să-i trimită aceste date. La cererea Părţii Contractante solicitante, termenul de mai sus se poate prelungi.
3. Dacă în termenul fixat sau prelungit nu se primesc datele cerute, procedura de extrădare va înceta, iar persoana a cărei extrădare se cere, va fi pusă în libertate. Procedura va continua dacă ulterior se primesc datele cerute.

Articolul 73

1. Arestarea unei persoane pe teritoriul unei Părţi Contractante poate avea loc şi înainte de primirea cererii de extrădare, dacă cealaltă Parte Contractantă cere aceasta prin poştă sau telegraf cu menţiunea că cererea pentru extrădare va fi trimisă ulterior. În cererea de arestare trebuie să se indice numărul şi data mandatului de arestare sau a hotărârii definitive date împotriva acestei persoane, precum şi denumirea organului de la care emană aceste acte.
2. O persoană poate fi arestată fără cererea prevăzută la punctul 1, dacă există temeiuri suficiente că ea a săvârşit pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante o infracţiune care atrage extrădarea.
3. Despre arestarea făcută, potrivit punctelor 1 şi 2, va fi încunoştiinţată neîntârziat cealaltă Parte Contractantă.
4. Partea Contractantă solicitantă va fi încunoştinţată despre motivele pentru care nu s-a putut satisface cererea prevăzută la punctul 1.

Articolul 74

Persoana arestată conform articolului 73 va fi eliberată dacă în termenul stabilit de organul competent al Părţii Contractante solicitate, care nu poate depăşi o lună din ziua când s-a expediat comunicarea despre arestarea, nu se primeşte cererea de extrădare. La cererea celeilalte Părţi Contractante, acest termen poate fi prelungit.

Articolul 75

1. Dacă împotriva persoanei a cărei extrădare se cere este în curs o acţiune penală sau dacă a fost condamnată pentru o infracţiune, pe teritoriul Părţii Contractante solicitate, extrădarea poate fi amânată până la sfârşitul procesului penal, iar dacă este condamnată, până la executarea completă a pedepsei sau până la eliberarea înainte de expirarea duratei acesteia. Motivele amânării extrădării vor fi aduse la cunoştinţă celeilalte Părţi Contractante. În cazul când procesul pentru care extrădarea a fost amânată este terminat printr-o hotărâre de condanmnare, cealaltă Parte Contractantă va fi informată dacă extrădarea se amână pentru executarea acestei hotărâri.
2. Dacă amânarea extrădării ar putea atrage după sine împlinirea termenului de prescripţie a acţiunii penale sau ar putea aduce greutăţi serioase pentru stabilirea infracţiunii, persoana a cărei extrădare s-a cerut, poate să fie extrădată temporar pe baza unei cereri motivate.
3. Persoana extrădată temporar va fi înapoiată după efectuarea actelor procesuale pentru care a fost extrădată şi nu mai târziu de trei luni din ziua predării. La cererea Părţii Contractante căreia persoana i-a fost predată, acest termen se poate prelungi.

Articolul 76

În cazul când extrădarea unei persoane este cerută de mai multe state pentru aceeaşi infracţiune sau infracţiuni diferite, Partea Contractantă solicitată va decide cărui stat se va face extrădarea.

Articolul 77

1. Fără consimţământul Părţii Contractante solicitate persoana extrădată nu poate fi trasă la răspundere penală, supusă executării pedepsei sau extrădată unui al treilea stat, pentru o altă infracţiune săvârşită înaintea extrădării, dacă pentru aceasta nu a fost cerută extrădarea. Consimţământul poate fi refuzat pentru aceleaşi motive pentru care se poate refuza şi extrădarea.
2. Consimţământul nu este necesar dacă persoana extrădată, care nu este cetăţean al Părţii Contractante căreia îi este predată, nu părăseşte teritoriul acestei Părţi Contractante în termen de o lună de la sfârşitul procesului penal, iar în cazul condamnării, în termen de o lună de la executarea pedepsei respectiv de la stingerea executării ei ori dacă persoana se reîntoarce de bună voie pe teritoriul acesteia. În acest termen nu se socoteşte timpul în cursul căruia persoana extrădată nu a putut părăsi teritoriul Părţii Contractante solicitante din motive independente de voinţa sa.

Articolul 78

1. În cazul când extrădarea este admisă, Partea Contractantă solicitată va încunoştiinţa cealaltă Parte Contractantă despre locul şi data predării persoanei extrădate. Dacă Partea Contractantă a cărei cerere este satisfăcută nu ia în primire persoana extrădată în termen de şapte zile de la data stabilită pentru predare, ea poate fi pusă în libertate.
2. În cazul când extrădarea nu are loc, Partea Contractantă solicitantă va fi informată despre aceasta, indicându-se totodată dispoziţia corespunzătoare din articolul 69.

Articolul 79

În cazul când persoana extrădată se sustrage de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei şi se întoarce pe teritoriul Părţii Contractante solicitate, la cerere, ea va fi din nou extrădată. În acest caz, la cerere nu se mai anexează actele prevăzute din articolul 71.

Articolul 80

Părţile Contractante îşi comunică reciproc informaţii cu privire la rezultatul procesului penal pornit împotriva persoanelor extrădate. Dacă împotriva acestei persoane a fost pronunţată o hotărâre, se va transmite copie de pe hotărârea definitivă.

Articolul 81

1. Fiecare Parte Contractantă va autoriza, la cerere, tranzitul pe teritoriul său a unei persoane care este extrădată celeilalte Părţi Contractante de către un al treilea stat.
2. Cererea pentru autorizarea tranzitului se înaintează pe cale diplomatică şi se rezolvă în conformitate cu regulile după care se rezolvă şi cererea de extrădare. La cerere trebuie să fie anexate dovezile şi datele prevăzute pentru cererea de extrădare.
3. Părţile Contractante nu sunt obligate să autorize tranzitul persoanei dacă potrivit prevederilor prezentului Tratat, într-un asemenea caz, nu se admite extrădarea.
4. Partea Contractantă solicitată va stabili modul de tranzit pe teritoriul său.

Articolul 82

1. Părţile Contractante se obligă să-şi trimită reciproc la cerere:
a) obiectele sau sumele de bani ce au fost procurate prin infracţiune. Dacă se iveşte un litigiu în privinţa caracterului licit sau ilicit al deţinerii (posesiunii) acestor obiecte sau sume de bani, hotărăsc instanţele statului pe teritoriul căruia se găsesc aceste obiecte sau sume de bani;
b) obiectele care pot avea importanţă ca probă în cauza penală.
2.În cazul când s-a cerut extrădarea, obiectele prevăzute la punctul 1 se vor trimite odată cu predarea persoanei extrădate, iar dacă aceasta nu este posibil, trimiterea lor se va face ulterior. Obiectele se vor trimite şi în cazurile când extrădarea infractorului nu poate să aibă loc din cauza morţii, sustragerii lui sau din alte împrejurări.
3. Dacă obiectele sunt necesare Părţii Contractante solicitate ca probe într-o cauză penală, transmiterea lor poate fi amânată până la terminarea procesului respectiv.
4.Drepturile terţelor persoane asupra obiectele transmise rămân neatinse. Obiectele asupra cărora există asemenea drepturi trebuie restituite Părţii Contractante solicitate după terminarea procedurii, pentru a fi restituite celor îndreptăţiţi. Dacă nu se poate stabili persoana căreia îi aparţin aceste obiecte, ele se vor înapoia Părţii Contractante solicitate.

Articolul 83

Cheltuielile făcute cu extrădarea se suportă de Partea Contractantă pe teritoriul căreia au fost făcute.
Cheltuielile cu tranztul unei persoane se suportă de Partea Contractantă de la care provine cererea de tranzit.EXTRĂDAREA lui Sebastian Ghiţă ar putea dura maximum o lună

--------------------------------------------------------------

Sebastian Ghiţă ar fi fost pierdut, în noaptea de 19 spre 20 decembrie 2016, de poliţiştii care îl filau pe DN1, în timp ce se îndrepta către casă de la un eveniment al SRI, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

Potrivit surselor citate, poliţiştii care îl supravegheau ar fi spus că acesta conducea cu peste 200 km/h şi că un alt autoturism i-ar fi blocat pe poliţişti. Ulterior, maşina în care se afla Sebastian Ghiţă a fost găsită la locuinţa sa, astfel că cei care efectuau filajul ar fi crezut că doarme. Pe de altă parte, surse apropiate anchetei spun că nu se punea problema urmăririi în trafic, de organele de cercetare penală fiind solicitate interceptarea acestuia şi monitorizarea în puncte fixe. Mai mult, ultimul loc în care a fost văzut Sebastian Ghiţă a fost evenimentul SRI.

Pe numele lui Sebastian Ghiţă au fost emise două mandate de arestare în lipsă.

 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza