Cea mai veche statuie din Cluj, abandonată într-o grădină din Hoia

Statuia a fost realizată de meşteri bavarezi în stil baroc între anii 1735-1740 şi înfăţişează un bărbat cu o coroniţă de împărat pe cap, care veghează de peste 260 de ani cetatea Clujului. La trei ani după ce ZIUA de CLUJ a arătat situaţia în care se află monumentul, Organizatia de tineret a PNL Cluj-Napoca cere primarului Sorin Apostu, să recupereze, reabiliteze şi să mute vechea statuie.

"Preluată din grădina privată, restaurată şi reamplasată într-o zonă publică din oraş, statuia ar putea fi astfel admirată de privirile tuturor celor dornici să descopere adevăratele comori din tezaurul Clujului. Indiferent de locaţia aleasă, pe dealul Hoia sau în faţa secţiei în aer liber a Muzeului Etnografic, legendarul monument al ciobanului salvator, Donath, trebuie păstrat şi promovat, pentru că ar putea deveni cu uşurinţă un punct de atracţie important pe harta turistică a oraşului. La fel de veche şi valoroasă precum statuia Fecioarei Maria, statuia lui Donath reprezintă o piesă de colecţie din patrimoniul oraşului, de care trebuie să avem grijă", arată preşedintele TNL Cluj-Napoca, Ioan Bîldea.

Legenda spune că ciobanul Donath, care a trăit în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, a salvat oraşul de atacul surpriză al otomanilor. Aflat cu oile la păscut pe dealurile din jurul cetăţii, Donath a observat planul inamicilor de a devia Someşul înspre pârâul Nadăşului printr-o vale săpată în dealul Hoia, astfel încât cetatea care era bine apărată, odată lăsată fără apă, să fie uşor de cucerit. Ciobanul legendar a alergat cu toate puterile sale şi a alertat conducerea oraşului de pericolul iminent. Apărătorii cetăţii au pornit astfel imediat ofensiva şi au zădărnicit planul pus la cale de către otomani, oraşul fiind salvat. Efortul depus de ciobanul salvator i-a fost însă fatal, acesta murind de epuizare. În semn de respect şi recunoştinţă pentru sacrificiul făcut, locuitorii cetăţii i-au înălţat acestuia o statuie, pe care au aşezat-o în zona cunoscută astăzi drept Tăietura Turcului.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, spune că primul demers ar trebui să aparţină cetăţenilor şi nu instituţiei. "Procedura de amplasare a unui monument e o chestiune care ţine de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, care trebuie să primească o solicitare să vadă dacă este oportun sau nu. Comisia va stabili atunci că stabilească valoarea istorică şi artistică şi va sugera  unde ar fi amplasamente potrivite. Oricine poate face un demers în nume propriu şi poate să se adreseze comisiei cu un memoriu consistent argumentat, unde să propună amplasamente. Propunerea va fi supusă unei dezbateri publice, iar după ce toate aceste etape sunt parcurse, Consiliul Local va aproba un proiect de hotărâre care să vizeze mutarea. După aceea, Primăria va pune în aplicare această hotărâre", spune ea.