Video Celebra cântăreață Gabi Luncă, răpusă de Covid

Cântăreaţa de muzică lăutărească Gabi Luncă a încetat din viaţă, ea fiind internată de două săptămâni în spital cu COVID-19, anunţă Partida Romilor 'Pro Europa.

Decesul artistei de 83 de ani a survenit vineri seara, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ilfov, unde aceasta era internată. Tragedia vine la numai o zi după cea a altui cunoscut cântăreţ de muzică lăutărească, Nelu Ploieşteanu, de asemenea infectat cu COVID-19.

Gabi Luncă s-a născut în 1938 în comuna Vărbilău (Prahova), într-o familie cu şase copii. Tatăl ei, Dumitru, a fost violonist în cadrul Orchestrei Armatei din Ploieşti. Începe să cânte în 1951, alături de tatăl său, iar după 1953 devine solista orchestrei de muzică populară a Clubului Muncitoresc din Băicoi. În 1955 începe colaborarea cu Ansamblul Folcloric al Clubului 1 Mai, Ploieşti.

Devine cunoscută încă de la 17 ani, când era angajată la Orchestra Flacăra Prahovei. Încă de atunci, artista şi-a definit foarte clar genul muzical: muzica orăşenească lăutărească. Doi ani mai târziu primeşte o telegramă din partea casei de discuri Electrecord, în care este invitată să înregistreze primul ei album, cu doar patru piese. Melodia de rezistenţă a fost "Dă-mi drumul nevastă-n casă."

În 1955 înregistrează prima dată la Radiodifuziunea Română, unde debutează cu melodia "Pe deasupra casei mele", acompaniată de Orchestra Radio. În 1959 este invitată de Ionel Budişteanu să înregistreze prima oară la Electrecord, printre care şi piesele "Am un pom în bătătură" şi "M-am jurat că nu mai beau". Realizează numeroase alte înregistrări la Electrecord în perioada 1960-1965, colaborând cu importanţi şefi de orchestră precum Nicu Stănescu, Zisu Georgescu sau Florian Economu.

În 1964 se căsătoreşte cu acordeonistul Ion Onoriu, alături de care începe să înregistreze din 1970. Începând cu 1973 practic toate înregistrările de până la sfârşitul carierei sunt realizate alături de formaţia lui Ion Onoriu, orchestră căreia se alătură mai târziu clarinetistul Mieluţă Bibescu, trompetistul Costel Vasilescu şi ţambalistul Toni Iordache.
 
În 1980 are primul său concert în străinătate (Israel), urmând alte turnee, semnificative fiind cel din Berlin (1982) şi cel din New York (1983). În 1990, organizează împreună cu Ion Onoriu cel mai mare concert de muzică lăutărească urbană din istoria României, pe Stadionul Dinamo.

În 1992, alături de Ion Onoriu, lansează primul album de muzică lăutărească-religioasă, prezentând-o în două turnee, în Paris şi Madrid. Din 1993, nu a mai cântat decât la slujbele Bisericii Penticostale din Bucureşti, retrăgându-se complet de pe scena muzicală lăutărească.