Cine plăteşte pentru erorile judiciare?

Răspunderea patrimonială a magistraţilor este reglementată şi acum, doar că actuala legislaţie prevede posibilitatea ca statul să îndrepte împotriva magistraţilor pentru a recupera sumele plătite drept despăgubiri pentru erori judiciare, în situaţiile în care apreciază că eroarea judiciară a fost generată de reaua voinţă sau de neglijenţa magistratului. Potrivit noului proiect, statul e obligat să se îndrepte împotriva magistraţilor pentru recuperarea despăgubirilor. Persoana care se consideră vătămată ar urma să poată cere despăgubiri şi doar după ce a uzat de căile de atac, fără să mai fie nevoie de o sentinţă judecătorească de constatare a erorii judiciare.

În viziunea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Liana Stanciu, în cazul în care ar fi adoptat, acest proiect ar genera zeci de mii de procese noi pe rolul instanţelor de judecată. „Proiectul este extrem de delicat, nu trebuie promovat în orice condiţii şi nu trebuie să fie menit a sancţiona magistratul pentru exercitarea funcţiei cu bună-credinţă. Să nu îl expună unei răspunderi personale, ci magistratul să răspundă doar în situaţia în care şi-a exercitat funcţia cu reacredintă sau gravă neglijenţă. Orice răspundere a unei persoane, că vorbim de răspundere civilă, materială sau penală, trebuie să aibă la bază ideea de vinovăţie, ideea vinovăţiei magistratului, atribuţii pe care nu şi le exercită cu bună credinţă.

Este un proiect de lege extrem de sensibil. N-aş vrea să trageţi vreo concluzie că ar vrea colegii noştri să fie absolviţăi de vreo răspundere. Acest proiect de lege trebuie să fie examinat cu multă atenţie de noi toţi. Proiectul nu răspunde exigenţelor normelor de tehnică legislativă. Proiectul de lege se axează pe trei paliere ale modificării. Persoana care apreciază că a fost vătămată, conform proiectului, acea personă trebuie doar să fi uzitat de căile de atac fără ca să mai fie necesară constatarea în instanţă a acelei erori.

Statul are, într-adevăr un drept de regres împotriva magistratului, însă pentru stat e prevăzută o facultate şi nu o obligaţie, iar acest drept este condiţionat de o decizie definitivă. Instituirea unei obligativităţi pentru stat de a avea o acţiune în regres înlătură de fapt obligaţia statului de a arăta dacă magistratul a acţionat cu rea credinţă sau nu. Vom avea zeci de mii de procese pe rolul instanţelor de judecată dacă acest proiect de lege este adoptat", a comentat Stanciu, potrivit portalului stiripesurse.ro

Judecătorul clujean Vasile Grunea apreciază că răspunderea, inclusiv patrimonială, a magistratului e firească, dar că trebuie respectat şi dreptul judecătorului de a interpreta şi aplica legea. „Răspunderea patrimonială nu-i o noutate, nu-i o descoperire a apei calde, e firesc să existe, nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege, dar trebuie să fie o culpă gravă în exercitarea atribuţiilor profesionale. Dacă apar alte probe şi inculpatul e achitat, nu e vinovat judecătorul din prima instanţă care l-a pedepsit. Există adevărul absolut şi adevărul juridic. Adevărul absolut e al lui Dumnezeu, adevărul juridic se bazează pe probe.

Pe de altă parte, dacă îl încarci pe judecător cu sute de dosare, riscul de a greşi e foarte mare. E nevoie să avem şi o legislaţie coerentă, nu una unduitoare. Sigur că aprecierea relei-voinţe e subiectivă, oirce apreciere e subiectivă, dar, când refuzi probe pentru că ai primit mită, reaua voinţă e evidentă.

Repet, trebuie să fie lucruri grave, cum ar fi să nu acorzi drepturile procesuale şi nu interpretarea de probe. În occident încă nici un magistrat n-a răspuns patrimonial, cel mult a primit atenţionare. Judecătorul trebuie lăsat lăsat liber să interpreteze şi să aplice legea. Pe de altă parte, trebuie o responsabilitate şi din partea celui care cere o despăgubire, nu cum ai pierdut un proces, pac, la gazetă!", a declarat Grunea.