Cine vrea plante modificate genetic în ariile protejate

Organismele modificate genetic (OMG) sunt subiectul unor controverse ştiinţifice privind securitatea biologică a cultivării lor în mediul natural şi a riscurilor asociate pentru sănătatea umană şi animală şi pentru speciile de plante nemodificate genetic şi ansamblul ecosistemic, potrivit Clubului de Cicloturism Napoca (CCN).

„Din acest motiv, în multe ţări s-au instituit moratorii sau interdicţii pe tot teritoriul lor. Or, România, încălcând grav principiul precauţiei, care ar trebui să guverneze luarea oricărei decizii în domeniul mediului, nu doar că permite în general cultivarea OMG, dar acum vrea să tolereze acest fapt chiar în majoritatea ariilor naturale protejate, fapt care îl considerăm a fi absolut inacceptabil. În condiţiile în care ţări precum Austria, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Polonia menţin sau introduc interdicţii, România devine tot mai permisivă şi în acest domeniu, în dauna interesului public pe termen mediu şi lung, asumându-şi riscul unor consecinţe ireversibile", susţine preşedintele CET, Radu Mititean.

CCN s-a alăturat celor 60 de organizaţii din Coaliţia pentru Mediu în protestul contra adoptării de către parlament a unei modificări legislative prin care, dacă va intra în vigoare, s-ar permite cultivarea OMG în siturile Natura 2000, arii naturale protejate de mare importanţă pentru mediul României şi care reprezintă ca suprafaţă cea mai mare parte din totalul ariilor protejate din ţară noastră.

Organizaţia s-a adresat preşedintelui României, Traian Băsescu, pentru a refuza la promulgare noul act legislativ, adoptat pe 26 iunie de către Camera Deputaţilor 2013, în calitate de cameră decizională. Ecologiştii afirmă că decizia Camerei Deputaţilor răstoarnă proiectul adoptat de Senat într-o formă care interzicea prezenţa OMG în toate ariile naturale protejate de interes naţional şi internaţional.

La începutul verii, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului a atenţionat că în mai multe zone naturale din Transilvania există administratori care fixează taxe mari şi urmăresc doar profitul ori investitori care creează insule imobiliare. Contractele pentru mai multe arii naturale protejate din Regiunea Nord-Vest, printre care cele administrate de Fundaţia Freies Europa sau de Primăria Floreşti au fost reziliate deoarece acestea nu şi-au respectat contractul de management, conform ARPM. Pentru următorii 2-3 ani, conducerea instituţiei se aşteaptă la multe cereri de administrare a acestor zone, strategia fiind una de degrevare de sarcini şi de bani din partea statului. Printre ariile menţionate se află Făgetul Clujului, Someşul Rece, Valea Ierii, Pădurea Huedin sau Dealurile Clujului-Est.

În România sunt 530 de situri protejate incluse în reţeaua Natura 2000, a precizat Radu Vădideanu, manager de proiect la Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. Scopul principal al reţelei este de a găsi soluţii pentru desfăşurarea activităţilor economice prietenoase cu mediul, simultan cu protecţia biodiversităţii şi nu de a interzice activităţile umane, libera circulaţie a persoanelor sau de a limita dreptul la proprietate. Siturile oferă oportunitatea desfăşurării de activităţi ecoturistice, păşunat şi cosit cu moderaţie, agricultura ecologică, meşteşuguri tradiţionale.