Clujeanul cu muzeu etnografic în casă GALERIE FOTO

Gheorghe Căpuşan şi-a deschis muzeul din pasiune pentru lumea satului şi tradiţiile româneşti. Colecţia sa impresionantă conţine peste 2.000 de obiecte. Bărbatul se gândeşte să-şi transforme visul în realitate şi să aducă biserici şi case maramureşene pe două hectare de teren.

Clujeanul Gheorghe Căpuşan are 57 de ani şi o pasiune de când se ştie pentru obiectele tradiţionale româneşti. A început, acum mai bine de 10 ani, să-şi clădească visul: a adunat peste 2.000 de obiecte tradiţionale, care vor face parte din primul muzeu etnografic particular din ţară. A cumpărat, a primit şi a găsit obiecte vechi de aproape două milenii.

„De prin anul 2000 adun obiectele. Am primit o firmă veche de 200 de ani de la Florin Piersic şi o uşă de dulap de la o rudă a lui Ducu Bertzi", îşi începe povestea Căpuşan, în timp ce întinde un ţol. "Am primit-o de la o rudă de-a lui Ducu Bertzi. E o uşă de dulap. Eu sar direct aşa. Pe ruda ţărănească. Ştiţi ruda cum arată, nu? În casă este o rudă lungă, o singură rudă am în curte, de 8-10 m. În pădure se caută cea mai subţire, dar cea mai lungă. Toate lucrurile pe care le concepe femeia, de la ţol, pătură, pănură, tot ce vrei sunt puse acolo şi asta, de fapt, e munca ei, dulapul ei. Şi la final, eu am şapte bucăţi, ruda asta de sărbători se îmbracă, iar asta se pune deasupra şi încheie ruda. E ca şi cum ar fi o uşă de dulap", spune Căpuşan.

A adunat, din pasiune, peste 2.000 de obiecte şi şi-a clădit, lângă casa din Colonia Sopor, o cameră în care şi-a aşezat toate veşmintele, oalele şi podoabele. Pe viitor, cu o investiţie de 1 milion de euro, se gândeşte să relocheze la Cluj-Napoca, pe cele două hectare de teren cumpărate, case şi biserici din Maramureş, pe care să le decoreze în stil tradiţional românesc. „Ce popor avem şi ce bătaie de joc am ajuns, nu-mi vine să cred! M-am gândit să deschid şi un muzeu în următorii cinci ani, dar trebuie bani, trebuie şi trăit... Gândiţi-vă că două hectare de pământ nu le-am cumpărat numai aşa", cumpăneşte Căpuşan.

Tinichigiu de profesie, a realizat totul după cum a simţit, dar că ştie că e nevoie de bani şi de studiu pentru a putea face faţă concurenţei: Muzeul Etnografic din Cluj.

„Tot ce am făcut eu am făcut după ureche, după ce am citit, ce am găsit, ce am descoperit, după sufletul meu, dar ca să fii pregătit pentru piaţă e cu totul altceva. Sunt conştient că trebuie să reglez lucrurile astea. În mijlocul oraşului ne adunăm toţi şi vedem numai centrul, însă ce comoară are Clujul aici! Imperiul Roman pe aici o trecut, graniţa austro-ungară pe aici o fost, România Mare... Astea, cioburile, au peste 1.000 şi de ani. Sunt şi care au 2.000 de ani. O arat, io le-am adunat", spune clujeanul, în timp ce se aşază lângă un război de ţesut primit cadou din podul Băncii Naţionale din Cluj.

„Asta e prima fază la noi: mâncat, pământ, distrat, punct. Nu-i în ordine! Minte n-avem, că în rest avem destule", arată clujeanul.

El e decis să-şi ducă planul la bun sfârşit până în 2020.