Haosul imobiliar din oraş le dă bătăi de cap recenzorilor. În periplul lor prin casele clujenilor, aceştia au dat peste oameni care locuiesc în poduri, mansarde sau garaje amenajate ca garsoniere. Reporterii ZIUA de CLUJ au stat de vorbă cu familiile care stau în astfel de spaţii improvizate. Ce i-a determinat să locuiască într-un garaj sau în pod?
Pe strada Frunzişului, la numerele 9, 11 şi 13, au fost ridicate în urmă cu câţiva ani mai multe blocuri. Aici, în locul unor garaje care existau în proiect, mai multe familii şi-au amenajat garsoniere. Maria, de 22 de ani, locuieşte împreună cu soţul ei şi cu fetiţa într-un fost garaj. Aici, spaţiile destinate maşinilor au fost transformate în garsoniere sau apartamente cu două sau chiar trei camere. "De vreo cinci ani sunt blocurile acestea construite, dar nu sunt foarte strălucite. Vecinii mei, de exemplu, şi-au comandat ca în loc de garaj să li se facă un apartament cu două camere. O astfel de garsonieră, ca şi cea în care locuiesc eu, costă 25.000 de euro", ne-a explicat Maria. Spaţiul în care locuieşte femeia l-a primit de la o cunoştinţă, în contul unei datorii mai vechi. "Pentru garsonieră avem carte funciară, dar în toate documentele spaţiul figurează ca garaj. M-am interesat la primărie şi am aflat că nu se poate modifica destinaţia spaţiului, ca să fie trecut drept garsonieră. Eu am domiciliul pe buletin în casa părinţilor mei, iar soţul, la socri", a spus tânăra.
Recenzorii clujeni au întâlnit pe teren cazuri care i-au impresionat. Elena Socaciu s-a ocupat de recensământ în două blocuri de garsoniere de pe strada Răsăritului, din cartierul Mărăşti. "Am întâlnit o familie formată din patru adulţi care locuiau într-o garsonieră de 22 de metri pătraţi. Oamenii îmi spuneau că sunt fericiţi că au un acoperiş deasupra capului şi că nu locuiesc în Pata Rât. Erau condiţii precare, insalubre", a povestit Socaciu. O problemă cu care s-a confruntat recenzorul a fost cea a garsonierelor unde nu locuieşte nimeni. "Pe mulţi nu îi găsesc acasă. Am fost la administrator de şapte ori, dar nu ştie dacă oamenii locuiesc acolo pentru că nu le-a luat nici măcar o copie după buletin. Mi-au rămas opt garsoniere în care nu ştiu dacă să fac înregistrarea fără persoane", a explicat femeia.
În Cluj, după şapte zile, recensământul a fost realizat în proporţie de 65%. "Nu sunt probleme deosebite. E un ritm corespunzător de recensământ. După şapte zile a fost recenzată 66,7% din populaţia Clujului. Sunt şi localităţi cu procente foarte mari. În comuna Aiton, recensământul s-a realizat în proporţie de 94,8%, în Dej - 70,9%, Turda - 73,6%, iar în Cluj-Napoca - 61,6%. Media pe ţară a recensământului este de 65,89%, iar Clujul a depăşit acest procent", a precizat Codrea Pop, directorul Direcţiei Regionale de Statistică.
Probleme cu CNP-ul
Una dintre marile dileme ale recensământului a fost în acest an codul numeric personal (CNP). Autorităţile au anunţat că fiecare persoană trebuie să comunice recenzorilor CNP-ul. Însă ulterior purtătorul de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică (INS) a declarat că acest lucru nu este obligatoriu. După doar o zi, purtătorul de cuvânt a fost demis, iar INS a anunţat obligativitatea declarării CNP-ului. Cei care refuză sunt pasibili de amendă. Elena Socaciu, unul dintre recenzorii de la Cluj, a întâlnit şapte persoane care au refuzat să îşi declare CNP-ul. Un alt recenzor, Alexandru Brad, a avut parte de persoane care s-au speriat. "O doamnă s-a speriat de mine, deşi a văzut că ieşisem dintr-un alt apartament. Am întrebat-o dacă mă primeşte cu recensământul şi a zis că nu, că săptămâna viitoare mă primeşte. A închis uşa foarte repede", a spus Brad. Laura Haţiegan, care s-a ocupat de recensământ în cartierul Gruia, a întâlnit cinci persoane care au refuzat să îşi declare CNP-ul.
Trec peste interdicţii
Primăria Cluj-Napoca nu se află în posesia unei situaţii clare a garajelor, podurilor sau spălătoriilor existente în oraş. "Oamenii îşi transformă garajele şi spălătoriile în locuinţă, însă acest lucru este interzis prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 209 din 14 iunie 2011", a declarat Andrada Rarău, din cadrul Biroului mass-media.
Cristina PÎRVU, Maria Marinela BALICA
