Clujenii ies în stradă să spună “NU” crematoriului

Cel mai nou sosit pe lista liderilor administraţiei locale care contestă amplasarea unui crematoriu uman în Mănăştur este prefectul Florin Stamatian. Cu toate acestea, el va avea parte astăzi de o manifestaţie de protest în faţa instituţiei pe care o conduce.

După deputatul Mircia Giurgiu, senatorul Mihail Hărdău şi preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, a venit rândul prefectului Florin Stamatian să ceară amplasarea controversatului crematoriu în afara oraşului. "N-aş fi aşa vehement şi n-aş ridica tonul, cum au făcut unii prin mass-media, dar, totuşi, crematoriul trebuie făcut undeva la periferie, nu în centrul oraşului", a spus Stamatian. Spre deosebire de ceilalţi contestatari, medic fiind, Stamatian nu se teme de poluare. "E o problemă de imagine, nu una legată de poluare, pentru că, într-adevăr, ce se face astăzi este cu filtre, dar eu să deschid fereastra şi să văd fumul, chiar uşor, de la crematoriu, parcă mi-ar crea un disconfort", a explicat prefectul. Această poziţionare de partea contestatarilor proiectului nu-l va scuti însă pe Stamatian de protestul acestora sub balconul prefecturii.

Iniţiat de Giurgiu, astăzi se va desfăşura un "marş al tăcerii", care va începe la ora 12:00 la locul unde ar urma să se asambleze crematoriul, va trece pe la Primăria Cluj-Napoca şi va avea ca punct terminus Instituţia Prefectului. Spre deosebire de Stamatian, organizatorii protestului susţin că vecinătatea crematoriului le pune viaţa în pericol. "Trebuie spus că locuitorii din zonă nu contestă necesitatea sau utilitatea unui astfel de obiectiv, ci amplasarea lui, amplasare nefericită, care ar putea să expună 120.000 de oameni la noxe pe care noi le considerăm extrem de dăunătoare", a explicat unul dintre organizatori, Emil Şteţco, reprezentant al Fundaţiei Părinţii Clujeni şi al asociaţiilor de proprietari din zonă. El a enumerat printre cele mai periculoase substanţe care ar fi eliberate în aer de crematoriu dioxidul de sulf şi mercurul, acesta din urmă provenind din topirea plombelor cadavrelor incinerate. Şteţco a dat exemplul oraşelor Budapesta şi Debrecen din Ungaria, care sunt deservite de crematorii umane, amplasate însă la distanţe de peste un kilometru de oraşele respective, în mijlocul unor păduri, în vreme ce incineratorul din Mănăştur s-ar afla la numai 35 de metri de prima locuinţă.

O poziţie mult mai radicală o are Biserica Ortodoxă, ai cărei reprezentanţi contestă, cu argumente dogmatice, procedura incinerării umane. Preot al unei biserici ortodoxe aflată în apropierea cimitirului Mănăştur, Dan Hognogi respinge însă şi justificarea crematoriului prin penuria de locuri în cimitirele clujene, coroborată cu creşterea populaţiei Clujului. "Pe Valea Chintăului există o locaţie pentru morminte, iar biserica, actualmente, are deja o soluţie de câteva hectare pentru următorii ani", a afirmat Hognogi. El susţine că enoriaşii săi strâng semnături împotriva crematoriului. "Până acum au adunat 480-500 de semnături şi continuă strângerea, mergând din uşă în uşă", a spus Hognogi.

Crematoriul, prilej de contre politice

În războiul crematoriului era aproape inevitabil să nu apară şi duelurile politice. După ce consilierii locali ai opoziţiei s-au abţinut la votul care a consfinţit asocierea administraţiei locale cu firma maghiară, constructoare a crematoriului, liderii grupurilor PSD şi PNL, Remus Lăpuşan, respectiv Steluţa Cătăniciu, reclamă acum ipocrizia PDL şi a primarului interimar, Radu Moisin, care a blocat proiectul solicitând o expertiză specialiştilor în sănătate. "Este dovadă de ipocrizie crasă că cei din PDL, după mai puţin de două luni de la momentul în care au votat o HCL, azi dau înapoi, spunând că acela a fost doar un acord de principiu. Noi am spus încă de atunci că este necesară o consultare prealabilă a populaţiei din cartierele Mănăştur şi Zorilor", a spus Cătăniciu. În replică, Moisin aminteşte consilierilor opoziţiei că în comisii au fost de acord cu proiectul. "O abţinere de la vot în Consiliul Local nu înseamnă o opoziţie vehementă faţă de acest proiect. Pe noi ne interesează fondul problemei, şi nu luările de poziţii politice", a replicat Moisin. El a precizat că deocamdată la primărie nu a venit nici măcar solicitarea autorizaţiei de construire.