Clujenii vor să deconteze terapia copiilor autişti
- Scris de Cristina Pirvu
- 21 Ian 2011, 22:32
- Eveniment
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică normele de aplicare a unei legi prin care tratamentul copiilor care au această boală să fie subvenţionat. Părinţii copiilor cu autism cer şi decontarea terapiei.
Copiii cu autism ar putea avea o şansă în plus pentru recuperare. Ministerul Sănătăţii Publice (MSP) a postat pe site-ul instituţiei, în vederea dezbaterii publice, normele de aplicare a Legii nr. 151/2010, privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate. Normele prevăd ca tratamentul medicamentos al copiilor cu autism să fie decontat prin Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.
De asemenea, acestea specifică şi depistarea precoce a autismului la toţi copiii cu vârste între un an şi trei ani pe baza unui chestionar de tip screening aplicat de medicul de familie sau de cel pediatru. Părinţii copiilor cu autism şi reprezentanţii Asociaţiei de Autism Transilvania (AAT) spun încă că proiectul de pe site-ul MSP este incomplet, deoarece acesta nu prevede şi decontarea terapiei copiilor diagnosticaţi cu autism.
“Noi am participat la întâlnirea de marţi cu Ministerul Sănătăţii. Acest proiect de lege e incomplet pentru că în el nu se vorbeşte despre decontarea terapiei, care este vitală, ci doar despre decontarea tratamentului medicamentos şi a screeningului. Doar unii dintre copii fac tratament medicamentos, cei cu epilepsie şi deficit de atenţie/tulburare hiperkinetică (ADHD)”, a declarat Nicoleta Niste, directorul executiv al AAT, care este şi mama unui copil bolnav de autism.
Ea critică şi testul de screening prevăzut în actul normativ. “Instrumentul pentru screening prezentat pe site-ul MSP nu e validat internaţional. Noi, ca asociaţie, vrem să luăm legătura cu Simon Wallace (directorul ştiinţific al organizaţiei Autism Speks din Marea Britanie - n. red.), care este o somitate în domeniu, şi încercăm să se aplice Modified Checklist for Autism in Toddlers (M-CHAT, chestionar - n. red.) pentru depistarea autismului la copiii din România”, a explicat Niste.
Ea consideră că pozitiv în proiectul de lege este articolul care prevede decontarea consilierii părinţilor pe 30 de zile. “Noi lucrăm, în total, cu 49 de copii şi oferim terapie cognitiv-comportamentală, kinetoterapie, logopedie, terapie prin interacţiune cu muzica, consiliere pentru părinţi şi integrare şcolară. Avem 23 de copii integraţi în grădiniţe prin eforturile proprii ale asociaţiei”, a detaliat Niste. În medie, pentru terapia unui copil cu autism părinţii plătesc lunar 1.500 de lei. “Din 49 de copii, 14 sunt cazuri sociale pentru care plăteşte asociaţia, iar restul părinţilor plătesc cât pot. Ideal ar fi să se facă 8 ore de terapie zilnic. 800 de euro se plătesc cel mai mult pentru terapie. Cei care au supervizori pentru terapia copiilor din Anglia ajung să plătească 3.000 de euro lunar”, a spus Niste, care se numără printre părinţii care cheltuiesc cel mai mult pentru orele de terapie ale copilului său.
Raul, în vârstă de 6 ani, este unul dintre copiii consideraţi “cazuri sociale” de care se ocupă asociaţia.
Acesta a rămas fără tată în 2009 şi este crescut de mama sa. “Raul a fost diagnosticat cu autism la 2 ani şi 9 luni. Mi-am dat seama că este o problemă cu el pentru că nu vorbea deloc. Este foarte greu să am grijă de el. Cei de la AAT mi-au spus că terapia pentru el costă lunar 2.500 de lei. Eu nici nu visez la suma asta. Ca asistentă personală a fiului meu, câştig un salariu de 450 de lei”, a spus mama copilului. Femeia se bucură de ajutorul celor de la AAT. “Terapia l-a ajutat foarte mult pe Raul, iar azi a fost pentru el a doua zi de grădiniţă”, a spus femeia.
Elena Predescu, medic specialist în psihiatrie pediatrică de la Clinica de Psihiatrie Infantilă (CPI) din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii, spune că terapia comportamentală este vitală pentru autişti. “Tratamentul medicamentos pentru autism se recomandă doar când există o boală asociată. De exemplu, în cazul în care copilul prezintă agresivitate se recomandă tratament medicamentos pentru o perioadă scurtă. Singura terapie validată ştiinţific pentru recuperarea copiilor cu autism este cea comportamentală. Este vital să se deconteze terapia, pentru a li se da posibilitatea de recuperare”, a declarat Predescu. În total, la CPI sunt monitorizate peste 300 de cazuri de copii cu autism.
Apel al Asociaţiei de Autism Transilvania
Tratamentul lui Raul Pîrv, în vârstă de 6 ani, trebuie să continue pentru ca el să aibă o şansă la o viaţă obişnuită. Clujenii care doresc să îl ajute sunt rugaţi să ia legătura cu AAT la adresa: str. Vasile Alecsandri nr. 3-5, sau la telefoanele 0264/333.175; 0743/644.888.
De asemenea, acestea specifică şi depistarea precoce a autismului la toţi copiii cu vârste între un an şi trei ani pe baza unui chestionar de tip screening aplicat de medicul de familie sau de cel pediatru. Părinţii copiilor cu autism şi reprezentanţii Asociaţiei de Autism Transilvania (AAT) spun încă că proiectul de pe site-ul MSP este incomplet, deoarece acesta nu prevede şi decontarea terapiei copiilor diagnosticaţi cu autism.
“Noi am participat la întâlnirea de marţi cu Ministerul Sănătăţii. Acest proiect de lege e incomplet pentru că în el nu se vorbeşte despre decontarea terapiei, care este vitală, ci doar despre decontarea tratamentului medicamentos şi a screeningului. Doar unii dintre copii fac tratament medicamentos, cei cu epilepsie şi deficit de atenţie/tulburare hiperkinetică (ADHD)”, a declarat Nicoleta Niste, directorul executiv al AAT, care este şi mama unui copil bolnav de autism.
Ea critică şi testul de screening prevăzut în actul normativ. “Instrumentul pentru screening prezentat pe site-ul MSP nu e validat internaţional. Noi, ca asociaţie, vrem să luăm legătura cu Simon Wallace (directorul ştiinţific al organizaţiei Autism Speks din Marea Britanie - n. red.), care este o somitate în domeniu, şi încercăm să se aplice Modified Checklist for Autism in Toddlers (M-CHAT, chestionar - n. red.) pentru depistarea autismului la copiii din România”, a explicat Niste.
Ea consideră că pozitiv în proiectul de lege este articolul care prevede decontarea consilierii părinţilor pe 30 de zile. “Noi lucrăm, în total, cu 49 de copii şi oferim terapie cognitiv-comportamentală, kinetoterapie, logopedie, terapie prin interacţiune cu muzica, consiliere pentru părinţi şi integrare şcolară. Avem 23 de copii integraţi în grădiniţe prin eforturile proprii ale asociaţiei”, a detaliat Niste. În medie, pentru terapia unui copil cu autism părinţii plătesc lunar 1.500 de lei. “Din 49 de copii, 14 sunt cazuri sociale pentru care plăteşte asociaţia, iar restul părinţilor plătesc cât pot. Ideal ar fi să se facă 8 ore de terapie zilnic. 800 de euro se plătesc cel mai mult pentru terapie. Cei care au supervizori pentru terapia copiilor din Anglia ajung să plătească 3.000 de euro lunar”, a spus Niste, care se numără printre părinţii care cheltuiesc cel mai mult pentru orele de terapie ale copilului său.
Raul, în vârstă de 6 ani, este unul dintre copiii consideraţi “cazuri sociale” de care se ocupă asociaţia.
Acesta a rămas fără tată în 2009 şi este crescut de mama sa. “Raul a fost diagnosticat cu autism la 2 ani şi 9 luni. Mi-am dat seama că este o problemă cu el pentru că nu vorbea deloc. Este foarte greu să am grijă de el. Cei de la AAT mi-au spus că terapia pentru el costă lunar 2.500 de lei. Eu nici nu visez la suma asta. Ca asistentă personală a fiului meu, câştig un salariu de 450 de lei”, a spus mama copilului. Femeia se bucură de ajutorul celor de la AAT. “Terapia l-a ajutat foarte mult pe Raul, iar azi a fost pentru el a doua zi de grădiniţă”, a spus femeia.
Elena Predescu, medic specialist în psihiatrie pediatrică de la Clinica de Psihiatrie Infantilă (CPI) din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii, spune că terapia comportamentală este vitală pentru autişti. “Tratamentul medicamentos pentru autism se recomandă doar când există o boală asociată. De exemplu, în cazul în care copilul prezintă agresivitate se recomandă tratament medicamentos pentru o perioadă scurtă. Singura terapie validată ştiinţific pentru recuperarea copiilor cu autism este cea comportamentală. Este vital să se deconteze terapia, pentru a li se da posibilitatea de recuperare”, a declarat Predescu. În total, la CPI sunt monitorizate peste 300 de cazuri de copii cu autism.
Apel al Asociaţiei de Autism Transilvania
Tratamentul lui Raul Pîrv, în vârstă de 6 ani, trebuie să continue pentru ca el să aibă o şansă la o viaţă obişnuită. Clujenii care doresc să îl ajute sunt rugaţi să ia legătura cu AAT la adresa: str. Vasile Alecsandri nr. 3-5, sau la telefoanele 0264/333.175; 0743/644.888.
DISTRIBUIE
Comenteaza
