Comuniştii clujeni au îngropat 23 August

Nici 23 August nu mai e ce-a fost: vechii comunişti spun că, în cei 50 de ani, de fiecare dată au ieşit la paradă din obligaţie.

Dacă în alţi ani, după Revoluţie, foştii membri ai Partidului Comunist constituiţi în actualul Partid al Alianţei Socialiste (PAS) continuau să sărbătorească, într-un fel de inerţie, vechile evenimente comuniste, la aproape 70 de ani de la momentul 23 August 1944, fosta mare zi a eliberării României de sub "jugul fascist" a trecut aproape neobservată.

"Pentru mine a fost o perioadă care a trecut, s-a înmormântat. Nu regret regimul Ceauşescu absolut deloc. Nu regret comunismul. Regret ce s-a stricat în ţara asta, enorm. Nici atunci nu mă impresiona ziua de 23 August. Atunci a fost vorba că am fi fost eliberaţi de sub jugul fascist. Dar am luat jugul ruşilor în spate", spune, cu părere de rău, Corneliu Blaga, vicepreşedintele PAS Cluj. Fost director de fabrică, timp de aproape 47 de ani, Blaga susţine că imaginile colosale cu oameni care proslăveau sincron pe marele conducător de 23 August erau, de fapt, "sarcini de serviciu". "Erau oameni pe stradă, normal, că te aducea cu forţa. Dacă nu mergeai, te bifa. Lumea nu mergea cu entuziasm, se mergea pentru că trebuia. Partea rea pe care au avut-o Ceauşescu şi regimul lui a fost 5% faţă de realizările care s-au făcut", conchide fostul comunist.

La distanţă de 20 de ani de la căderea comunismului în România, Blaga analizează încă motivele care au dus la schimbarea regimului şi, deşi afirmă că "în România nu s-a trăit niciodată aşa de rău ca astăzi", recunoaşte că ultimii ani ai dictaturii au dus la disperare populaţia. "Până în ‘82-‘83 se trăia bine. Până în 1989 a fost ...un declin, dar Ceauşescu a făcut asta ca să plătească datoriile externe, a strâns cureaua. Lumea era revoltată, salariile erau mici. Niciodată nu mi-a fost simpatic Ceauşescu. Cu toate că l-am cunoscut. El a căzut sub mâna femeii. Şi aia, Elena l-a... A ajuns ea doctor universal. Să ştiţi că el nu era un om prost, avea o inteligenţă nativă. Nu avea multă şcoală, avea un spirit de mobilizare grozav", îşi aminteşte actualul lider socialist. Întâlnirea sa cu Ceauşescu s-a consumat în Complexul Studenţesc Hasdeu, unde a avut loc o masă comună cu activiştii şi membrii de partid, cu ocazia inaugurării cantinei.

"A discutat cu mai mulţi, nu doar cu mine, am dat mâna", evocă Blaga. O altă asemănare a perioadei comuniste cu cea actuală e că "numai şefii au bani", crede el. "Vreau să ştiţi că activiştii de partid o duceau mai rău ca lumea de rând, pentru că erau trimişi să lucreze, să mobilizeze. Răspundea fiecare activist de un sector şi trebuia să stea acolo zi, noapte. Era, să zic, un prim-secretar pe regiune care avea un salariu mai bun. Acum, s-a injectat, mai ales în tineret, răul pe care l-a făcut comunismul", adaugă, înţelept, fostul comunist. Cămăruţa în care funcţionează filiala Cluj a PAS are încă aerul de dinainte de 1989, însă oamenii au renunţat la nostalgii, în plus, au suficienţi adepţi care vin şi astăzi să se înscrie pe liste.

În Cluj mai sunt circa 600 de foşti comunişti, ex-activişti de partid sau persoane cu funcţii organizatorice importante în vechiul regim. 23 August 1944 era una dintre obsesiile propagandei comuniste, proslăvită prin ceremonii publice de mare anvergură. Data marchează însă lovitura de stat în urma căreia România a întors armele împotriva Germaniei, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, arestarea mareşalului Antonescu şi intrarea ţării sub influenţă sovietică.

Fascinaţia lui 23 August

Ultimul film al regizorului Andrei Ujică, "Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu", un documentar făcut din colaje cu imagini inedite din perioada comunistă, redă spiritul sărbătorii de 23 August. După model coreean şi chinezesc, mii de muncitori erau scoşi din producţie în această zi, purtând pancarte cu slogane comuniste. Oamenii executau sincron nişte coregrafii complicate care generau, privite de la distanţă, mesaje de mărire a conducerii de stat şi de partid.