Consulul Ungariei: Statutul de Capitală Culturală Europeană al Clujului poate fi afectat

Ambasada Ungariei la Bucureşti şi MAE s-au reunit ieri într-o şedinţă comună de consultări, pentru a dezbate iniţiativa municipalităţii clujene de a remonta plăcuţa cu textul atribuit lui Nicolae Iorga, lângă soclul statuii lui Matei Corvin. Consulul Ungariei s-a referit la aceasta ca la "un simbol nedorit al intoleranţei şi instigării" şi a spus că "partea maghiară este de acord cu luarea de poziţie a ministrului Culturii, Kelemen Hunor" şi solicită îndepărtarea acesteia.

"Suntem optimişti şi socotim aşteptările noastre ca întemeiate, că aceste consultări de la Bucureşti, în baza parteneriatului strategic care există între cele două ţări, România şi Ungaria, vor avea un rezultat pozitiv", a menţionat consulul Szilagyi Matyas.

Diplomatul maghiar a spus că poziţia exprimată la Cluj este cea oficială a "părţii maghiare" şi s-a declarat dezamăgit că "deschiderea şi bunăvoinţa" care se manifestă în ultima perioadă între cele două ţări nu se regăsesc în relaţia cu Primăria Cluj-Napoca. Acesta speră că atitudinea primarului Sorin Apostu faţă de amplasarea ilegală a celei de-a doua plăcuţe se "va modifica într-o direcţie pozitivă a cooperării şi bunei înţelegeri". Szilagyi a precizat şi că reacţia tranşantă a părţii maghiare faţă de acest scandal este cauzată şi de faptul că partea română a ignorat prevederile legale din proiectul de restaurare, executat în parteneriat guvernamental româno-maghiar, pentru executarea căruia Ungaria a plătit 400.000 de euro şi în care nu se stipula prezenţa plăcuţei lui Nicolae Iorga. Consulul s-a referit şi la dispariţia inscripţiilor în cinci limbi, dintre care una era în maghiară, de la cele trei intrări în oraş, montate în urmă cu o săptămână.

El a spus că existenţa acestora este importantă pentru multiculturalismul invocat la Cluj-Napoca şi care ar trebui să fie asumat de conducerea oraşului şi în concret, "nu numai din vorbe". "E un lucru elementar european ca denumirea localităţii să fie scrisă şi în limba populaţiei minoritare. Considerăm că astfel de evenimente sunt foarte nesănătoase în ceea ce priveşte credibilitatea primăriei în efortul câştigării titlului de Capitală Culturală Europeană. Afirmăm acest lucru laolaltă cu poziţia iniţială, că oraşul Cluj-Napoca e demn, şi atât comunitatea maghiară, cât şi cea română merită câştigarea acestui statut", a încheiat Szilagyi.