Critica instanţei supreme în “dosarul Apostu”: procurorii puteau fi mai profesionişti

Informaţia este susţinută de anumite afirmaţii făcute de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în motivarea hotărârii prin care totuşi au respins recursul la măsura arestării, dispusă în 11 noiembrie 2011 de către Curtea de Apel Cluj. Însă surse judiciare spun că judecătorii instanţei supreme au apreciat la momentul respectiv că dosarul este în lucru şi că se vor aduce noi probe concludente.

"Eforturile anchetatorilor puteau fi canalizate spre manifestări mai profesioniste, cum ar fi strângerea de declaraţii cel puţin de la persoanele direct vizate în dialogurile dintre învinuiţi sau depunerea de documente ce să ateste tangenţa dintre «mită» şi îndatoririle de serviciu ale funcţionarului", se menţionează în motivarea ÎCCJ în privinţa probelor adunate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după arestare, în cazul primarului suspendat Sorin Apostu. Însă tot judecătorii ÎCCJ spun că "ne aflăm într-o fază incipientă a construcţiei unui dosar penal şi că organele de anchetă vor aduce cu siguranţă desluşirile necesare". Pe de altă parte, avocaţii celor doi inculpaţi susţin şi la această oră, când procesul a ajuns pe fond, că procurorii nu au adus probe noi de la arestare până la încheierea cercetării penale. Instanţa de fond urmează să analizeze aceste aspecte începând cu primul termen de judecată, care va avea loc în 19 ianuarie, la Curtea de Apel Cluj.

ÎCCJ motivează respingerea recursului, judecat în data de 21 noiembrie 2011, prin faptul că "pentru a dispune arestarea unei persoane organul judiciar este obligat să ofere un set minim de fapte şi informaţii care să convingă un observator obiectiv (judecător) cu privire la existenţa indiciilor temeinice că s-a săvârşit o infracţiune. (...). Prin prisma acestui corolar, expunerea anterior redată privitoare la imputarea faptică comisă, deşi pe alocuri ambiguă, cu raportare însă la stadiul incipient al cercetărilor penale în cauză, este aptă să satisfacă exigenţele interne prevăzute de art. 143 Cod de procedură penală, cât şi pe cele prevăzute de art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului".

Pe de altă parte, este criticat şi judecătorul care a luat măsura arestării preventive în cazul celor doi inculpaţi în dosarul 60/P/2011. Judecătorii ÎCCJ spun că "acesta nu manifestă o aplecare, fie ea şi superficială, asupra aspectelor faptico-juridice privitoare la infracţiunile expres reclamate de «luare-dare de mită». Mai mult, magistratul-judecător pare a se pronunţa şi asupra vinovăţiei, de ansamblu, a persoanelor implicate în întreg lanţul infracţional dedus". În acest sens, magistraţii instanţei supreme precizează în motivare că "judecătorul propunerii de arestare arată că cu ocazia continuării efectuării urmăririi penale în acest context există posibilitatea ca procurorul să se sesizeze şi cu privire la comiterea infracţiunii de conflict de interese, existând indicii şi probe în acest sens (...)". În continuare, ÎCCJ apreciază în motivare cu privire la decizia Curţii de Apel Cluj că "această analiză judecătorească trebuie circumscrisă şi caracterului aparent virulent al propunerii de arestare, în cuprinsul căreia, deşi se face trimitere la un context infracţional deosebit, ce merită tratament special, ferm din partea organelor judiciare, se utilizează însă şi întrebări retorice, supoziţii, precum şi trimiteri ample la comportamentul extrainfracţional al inculpaţilor".

Deşi aduce critici magistraţilor clujeni, ÎCCJ a menţinut sentinţele acestora

Sorin Apostu şi Călin Stoia au depus deja trei recursuri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie faţă de măsura arestării preventive, dispusă şi prelungită de Curtea de Apel Cluj. Al treilea recurs, pentru liberarea sub control judiciar, s-a judecat în 29, respectiv 30 decembrie 2011 şi s-a respins în ambele cazuri. Călin Stoia a depus şi o cerere de liberare pe cauţiune, însă şi aceasta a fost respinsă de Curtea de Apel Cluj şi de instanţa superioară. Avocaţii celor doi aşteaptă judecarea celui de-al patrulea recurs la ÎCCJ, după ce judecătorul procesului ajuns pe fond, la Curtea de Apel Cluj, a stabilit că măsura arestării celor doi este legală. Potrivit legii, cei doi stau după gratii pe o durată nedeterminată, dosarul fiind deja trimis în judecată, însă la cel mult 60 de zile instanţa este obligată să verifice din nou legalitatea acestei măsuri preventive. Tot în acest interval, apărătorii lui Apostu şi Stoia pot să depună noi cereri de liberare sub control judiciar sau pe cauţiune.