Cum a ajuns directorul Operei Române din Cluj model pentru managerii-artişti

Rareş Trifan a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în octombrie 2011, fiind acuzat că, în calitatea sa de director general al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, a încheiat un contract cu sine însuşi, în 23 februarie 2010, în calitate de regizor. Contractul avea ca obiect regizarea unei cunoscute opere, "Forţa Destinului", de Giuseppe Verdi, act prin care Trifan a primit suma de 7.250 de euro.

În 9 februarie 2012 Curtea de Apel Cluj a hotărât că Trifan nu se face vinovat de conflict de interese şi că în cauză nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost judecat. Acuzarea, în cazul directorului operei, s-a bazat pe faptul că acesta se încadrează în categoria funcţionarilor publici, iar potrivit Codului penal "se incriminează fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine". Însă, pe de altă parte, spun judecătorii care l-au achitat, funcţionarea operei este reglementată de Ordonanţa nr. 21/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2007. Potrivit acestui act normativ, "pentru realizarea producţiilor artistice, instituţiile de spectacole sau concerte pot utiliza personal artistic remunerat în baza unor contracte încheiate conform prevederilor legale privind dreptul de autor şi drepturile conexe".

Rareş Trifan avea un contract de drepturi de autor încheiat cu Opera Română. "În ceea ce priveşte conducerea instituţiilor de spectacol sau concerte, ordonanţa prevede că aceasta este încredinţată în baza unui concurs de proiecte de management, iar câştigătorul acestui concurs încheie un contract de management cu ordonatorul principal de credite al autorităţii publice în subordinea căreia funcţionează instituţia respectivă", se arată în motivarea Curţii de Apel Cluj. În plus, Rareş Trifan avea şi un contract de management cu Opera Română din Cluj. "Inculpatul a încheiat contractul de management nr. 39/9 iulie 2007 pe o durată de 5 ani. Potrivit prevederilor art. 11 din contractul de management, proiectul conducătorului instituţiei publice de cultură, cuprinzând obiectivele şi indicatorii culturali la a căror realizare se obligă conducătorul instituţiei publice de cultură, este prevăzut în anexa la contractul de management. Ca atare, în proiectul de management devenit parte a contractului de management a fost prevăzută realizarea premierei operei «Forţa Destinului» de G. Verdi", spun judecătorii, care mai apreciază că legea trebuie să definească clar infracţiunile şi pedepsele care le sancţionează.

Rareş Trifan a fost pus într-o situaţie ciudată, concluzionează judecătorii, iar legea penală, în acest caz, nu întruneşte condiţia de previzibilitate impusă atât de jurisprudenţa CEDO, cât şi de reglementarea internă: "Astfel, pe de o parte se impunea ca inculpatul să-şi aducă la îndeplinire obligaţia asumată prin proiectul de management, aceea de a regiza şi pune în scenă opera «Forţa Destinului», iar pe de altă parte dispoziţiile art. 2531 C.p. impuneau o conduită de abţinere de la îndeplinirea oricărui act ori luarea oricărei decizii care ar fi fost de natură să îi aducă un folos material".

Directorul Operei Române a fost susţinut în proces atât de jurista instituţiei, cât şi de contabila-şefă, precum şi de către reprezentanţi ai Ministerului Culturii. Demeter Andras, consilier în cadrul Ministerului Culturii, a declarat în faţa judecătorului că toţi specialiştii care se află la conducerea instituţiilor de cultură din ţară sunt deopotrivă directori şi artişti. Situaţia este similară cu cea întâlnită în învăţământ sau spitale, unde managerii sunt şi profesionişti în domeniile lor. "Toţi specialiştii care asigură acum un sistem de cultură se vor retrage, pentru a nu risca sancţiuni, în cazul în care directorul Rareş Trifan va fi condamnat de Curtea de Apel Cluj", a spus el.

Un precedent pentru toţi artiştii-manageri

Avocatul Sergiu Bogdan, care l-a reprezentat pe Trifan la procesul de la Curtea de Apel Cluj, a spus că sentinţa de achitare a fost atacată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Totodată, avocatul a arătat că achitarea lui Trifan aduce beneficii artiştilor din România care desfăşoară activităţi manageriale. "Soluţia, chiar nedefinitivă, explică foarte clar că nu există conflict de interese în situaţia în care un artist este şi manager. O interpretare excesiv de riguroasă a unui text penal nu justifică sancţionarea penală a unei persoane", a spus Sergiu Bogdan.