Cum a calculat Curtea de Apel megadatoria RADP

Motivarea deciziei pronunţate în 15 iunie arată că magistraţii curţii nu au ţinut cont de estimarea experţilor contabili din dosarul "patinoarul", ci au realizat un calcul în baza documentelor privitoare la veniturile realizate în cele 79 de zile de funcţionare a patinoarului din Gheorgheni, sub administrarea firmei GPI Turism, care a dat în judecată Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP). Decizia Curţii de Apel (CA) a fost atacată cu recurs de către reprezentanţii RADP, care spun că au desfiinţat corect contractul cu GPI şi că nu se poate şti sigur că patinoarul ar fi mers numai pe profit.

Reprezentanţii RADP au susţinut pe parcursul procesului că experţii contabili din dosar au făcut o estimare hazardată a venitului pe ani pe care l-ar fi realizat GPI din exploatarea patinoarului dacă nu s-ar fi reziliat contractul de asociere între cele două părţi. Experţii au adăugat pentru fiecare an o creştere cu 50% a veniturilor. Metoda estimării nu a fost considerată ştiinţifică şi a fost înlăturată de magistraţi. "Curtea reţine însă că documentele ce atestă evidenţa tranzacţiei, operaţiuni cum ar fi registrele de casă, bonurile fiscale, facturile, balanţele, înregistrările contabile aferente operaţiunilor, nu pot fi înlăturate. Acestea din urmă constituie documente în baza cărora se pot formula concluzii în concordanţă cu regulamentele", se arată în motivarea deciziei CA.

Astfel, magistraţii au ţinut cont de documentele şi evidenţele contabile cu privire la veniturile realizate în cele 79 de zile, în perioada decembrie 2005 - martie 2006, în sumă de 224.364 lei. "În condiţiile calculării venitului realizat/zi la perioada efectiv realizată pentru perioada ce s-ar fi desfăşurat activitate sezon (145 zile din an), cuantumul rezultat din dimensionarea prejudiciului poate fi determinat. Astfel, suma obţinută, 224.365 lei : 79 (nr. zile desfăşurat activităţi şi a realizat venituri) = 2.840 lei/zi. Un sezon = 145 zile = 411.800 lei/sezon. Suma de 411.800 lei x 3 ani câte 145 zile desfăşurare activitate = 1.235.400 lei", se arată în motivarea curţii. Astfel, instanţa a obligat RADP la plata a 1,23 milioane de lei plus TVA, reprezentând venituri din activitatea de patinaj aferente perioadei 2006-2009, la care s-au adăugat 638.290 lei - costuri suplimentare constând în dobânzi şi penalităţi aferente împrumuturilor bancare contractate de către GPI şi 765.722 lei plus TVA - pentru uzura utilajelor rămase la patinoar după închidere.

Reprezentanţii RADP au atacat cu recurs decizia CA Cluj şi speră să o întoarcă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acţiunea de recurs redactată de avocatul Victor Rusa se precizează că "nu există certitudinea că activitatea de patinaj ar fi fost în permanenţă în profit şi nici care ar fi fost cuantumul acestui profit. Este greşit să considerăm că acest calcul s-ar putea face raportat la situaţia de la începutul colaborării (cote de participare, cuantumul profitului, etc.) deoarece într-o astfel de activitate intervin o serie de alţi factori importanţi precum: variaţia preţurilor utilităţilor, situaţia economică generală care restrânge/măreşte sfera persoanelor care solicită servicii de patinaj, situaţii climaterice (durata concretă de timp a sezonului rece), intervenirea unui alt ofertant concurent pe piaţa din Cluj-Napoca care să ofere populaţiei acelaşi serviciu în condiţii mai bune şi la un preţ mai mic", susţine avocatul Rusa. Acesta a menţionat că GPI Turism nu era un asociat serios pe motiv că "nu se implica cu responsabilitate în organizarea activităţii, neprezentându-ne la timp deconturile lunare de venituri şi cheltuieli, că existau în permanenţă întârzieri la plată (fie că era vorba despre cota noastră de profit, fie de utilităţi sau de personalul implicat în asigurarea pazei), sau chiar o plată diminuată a cotei noastre de profit". "Aceste argumente ne-au determinat să uzăm de clauza de dezicere unilaterală şi să notificăm asociatul, cu respectarea termenului de preaviz de 60 zile, că dorim încetarea asocierii", arată reprezentanţii RADP.

Motivarea CA Cluj relevă că rezilierea nu a avut loc în condiţii legale. "Este adevărat că prin contractul încheiat părţile au prevăzut că fiecare asociat va putea rezilia contractul unilateral cu preavizarea celeilalte părţi cu cel puţin 60 de zile în cazul nerespectării clauzelor contractuale. Apelanta pârâtă RADP - n. red.) susţine că a notificat denunţul - intenţia. Notificarea însă este doar o condiţie prealabilă a acţiunii în reziliere. Cu alte cuvinte, pentru a opera rezilierea, pe lângă condiţiile cerute de clauza de denunţare trebuie îndeplinită şi o altă condiţie, aceea a constatării printr-o hotărâre judecătorească . Prin urmare, nefiind dată o hotărâre în sensul arătat, nu se poate reţine încetarea convenţiei la momentul notificării şi, respectiv, rezilierea. Faptul că nu a operat rezilierea la momentul invocat rezultă şi din împrejurarea că RADP a promovat o acţiune în reziliere ulterioară. Aşadar, analiza rezilierii rămâne a fi făcută doar în condiţiile examinării culpei şi neexecutarea obligaţiilor contractuale", au precizat magistraţii CA. Procesul în care RADP a solicitat rezilierea din motive imputabile firmei GPI are termen în luna septembrie.