Cum a întâlnit-o un jurnalist clujean pe Elena Ceauşescu desculţă în noroi şi ce gafe erau să-l bage în închisoare

Are mai bine de 80 de ani şi o jumătate de secol de carieră în presă, în spate. Aflaţi din ziuadecj.ro despre cum era viaţa de ziarist în timpul regimului comunist şi cum un ziarist clujean a întâlnit-o pe Elena Ceauşescu desculţă în noroi, întinzând rufe la uscat.

Jurnalistul Virgil Lazăr are peste 80 de ani şi peste 50 de carieră în presă, fapt care-l face cel mai vechi ziarist clujean. A vorbit azi detaşat despre câteva dintre gafele pe care le-a făcut ca ziarist, dar şi despre provocările vieţii de  jurnalist în condiţiile în care cenzura era foarte prezentă în publicaţiile comuniste.

"Sunt printre puţinii ziarişti pe care-i avea România Liberă - pe atunci 40 - care a vizitat China, Coreea de Nord, Georgia, Egipt şi alte state", spune el. "Cea mai frumoasă chestie am petrecut-o în Egipt, unde m-au trimis pe şapte zile să-i iau interviu preşedintelui. M-a întâmpinat ambasadorul şi mi-a spus ce baftă am. "Preşedintele îţi dă o lună de zile să vezi Egiptul, că-i plecat, şi când vine îţi dă interviu". Aşa am vizitat Egiptul o lună, având la dispoziţie o avionetă, maşină şi bineînţeles doi băieţi de la serviciul secret, care chipurile mă păzeau".

"Am avut şi eşecuri", spune Lazăr. "Se zbura în Cosmos şi se comunica prin radio, a venit o ştire "Voci în cosmos". Eu eram de serviciu cap-limpede, am pus ştirea şi i-am dat titlul "Vaci în cosmos". Vă daţi seama că a fost un scandal monstru, a venit Securitatea să mă ducă la CC. Eu îi întreb "Mergem la Jilava?" zic "Nu, întâi la CC, pe urmă la Jilava".

"Al doilea eşec a fost cu Ceauşescu", continuă jurnalistul. "Am fost la Luduş, unde trebuia să sărbătorească 700 de ani. AU început manifestările vinerea, trebuiau să ţină până duminica. Am luat dosarul cu toată regia, m-am dus acasă şi am scris un reportaj de o pagină, dar evenimentul a fofst anulat. Şi ăia dau telefoane înnebuniţi la Bucureşti, că nu s-a mai ţinut nimic la Luduş şi eu am băgat acolo inclusiv cuvântarea lui Ceauşescu. Am zis "gata, mi-am încheiat misiunea în presă". M-am dus la Bucureşti, unde mă aşteptau doi băieţi cu hainele foarte umflate. I-am întrebat "La Jilava?", mi-au răspuns "Nu, mai întâi la CC". Şi m-am dus acolo, foarte lejer dictatorul mi-a zis "Ce s-a întâmplat, măi Lazăre?". Zic "Am plecat că mi s-a îmbolnăvit copilul şi am crezut că se respectă scenariul". "Dar nu te-ai înţeles cu primul-secretar din Mureş, dacă se întâmplă ceva să te anunţe?". "Ba da, zic - şi asta m-a salvat - i-am dat şi cartea de vizită, dar nu e obligat să-mi facă mie meseria". M-a salvat, mi-a răspuns "Bravo, poţi să pleci". Mi-a tăiat 10% din salariu 3-4 luni, şi asta a fost tot".

Anchetele jurnalistice, incisive şi acide, i-au adus şi probleme. A scris despre modul în care presiunea slabă a gazului pune probleme economiei româneşti. "Un prim-secretar a zis să mă dea afară. Mă cheamă Dăscălescu, era prim-ministru (Constantin Dăscălescu, în funcţie din 1985-n.red.). "Bă, tu ştii cine a dat directiva asta?" "Nu ştiu, tovarăşul prim-ministru". Şi-mi arată în sus, poza şefului, dar nu avea curajul să-i pronunţe numele. Am zis că nu cred. Era o problemă în economie, mai ales la fabricile de sticlă se arunca tot, pentru că gazul nu avea nici presiune, nici calorii. "Eu nu sunt împuternicit să duc polemici cu dumneavoastră, eu sunt împuternicit doar să scriu; vorbiţi cu redactorul şef". Şi aşa a şi făcut, a vorbit cu redactorul-şef să mă dea afară. Redactorul-şef i-a răspuns - "Ştiţi ce? Tăceţi din gură, că dacă mă duc cu propunerea asta vă dă pe dumneavoastră afară!".

După o teză de licenţă considerată foarte bună, Lazăr a primit cea mai bună repartiţie a generaţiei sale la facultate, ca şef al serviciului SMA de la Constanţa. "Mă duc acolo, şi n-o să credeţi ce-am găsit", spune el. "Vreau să-mi cer trimiterea la România Liberă, care mi-a plătit cinci ani studiile. Mi-au zis să mă duc la tovarăşul prim-secretar, să-ţi dea el trmiterea. El m-a trmis la secretarul cu agricultura. Cine era? Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trimis în practică acolo. Nu l-am găsit acasă, trăia într-o casă cu poartă de unde lipsea poarta, iar între cei doi stâlpi ai porţii era o sârmă, pe care doamna Ceauşescu întindea rufe. Era desculţă, în noroi, şi întindea rufe. Şi întreb "unde e tovarăşul secretar?" "Pe câmp, undeva la Babadag, aşteaptă-l la sediu că vine el spre seară". N-a venit, dar mi-a dat primul-secretar pe urmă trmiterea la repartiţie. M-a retrimis la România Liberă pentru că l-am convins că un ziar nu poate apărea fără un specialist în problema agriculturii".

"Sunt tot felul de imagini care, la apusul unei vieţi cum sunt eu, îţi creează o imagine, e o lume în care ai trăit", conchide Lazăr.

Ziaristul a primit azi titlul de Clujean de Onoare de la Consiliul Judeţean şi a fost întrebat de o colegă de breaslă ce înseamnă pentru el distincţia primită astăzi. "Doamnă, sunt mai mult decât onorat", a spus Lazăr, vizibil emoţionat, şi a putut să-şi continue fraza doar după câteva momente. "Şi sunt onorat că brasla asta a fost luată în seamă şi că voi puteţi avea încredere că sunteţi cineva în societatea românească. Dacă Doina Cornea şi un octogenar ca mine au primit (distincţia de Clujean de Onoare-n.red.) voi veţi primi mai repede, pentru că sunteţi tineri şi harnici. Eu vă stimez pentru munca voastră, e o muncă grea, cu răspundere. Am fost o dată şi la facultatea de Jurnalism, şi le-am spus următorul lucru: "voi nu trebuie să aveţi decât un principiu, lupta pentru adevăr. Indiferent cine e în cauză. Dacă luptaţi pentru adevăr, vă câştigaţi stima cititorilor. Dacă nu, deveniţi uneltele unuia sau altuia".

La cei peste 80 de ani ai săi, Virgil Lazăr este considerat cel mai vechi şi mai experimentat jurnalist din branşa gazetarilor din Cluj, breaslă în care a activat aproape o jumătate de secol, între anii 1950 şi 1999, pentru aceeaşi publicaţie: „România Liberă". După 1999 a continuat activitatea de ziarist în calitate de colaborator."Analizând retrospectiv întreaga sa carieră şi operă jurnalistică, domnul Virgil Lazăr reprezintă o adevărată enciclopedie vie a presei româneşti în general, şi a celei clujene în special", arată CJ Cluj în hotărârea aprobată în aprilie. Acesta i-a cunoscut personal pe toţi conducătorii României din perioada ante-decembristă - Regele Mihai I, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu, luând totodată contact şi cu alte figuri proeminente ale spiritualităţii româneşti, precum Octavian Paler, Iosif Constantin Drăgan, Adrian Marino, Radu Stanca sau Doina Cornea. Toate interacţiunile sale cu aceste personalităţi, dar şi prezentarea unor situaţii de viaţă caracteristice regimurilor dinainte de Revoluţie, sunt întâlnite în cartea sa autobiografică „Radiografia unui timp apus", apărută sub egida Institutului de Istorie Orală al Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. "Laudatio" de la ceremonia de azi a fost rostit de Cosmina Fernoagă, preşedintele Asociaţiei Profesioniştilor din Presa Clujeană (APPC) şi jurnalist la ZIUA de CLUJ.

Vezi mai jos imagini de la eveniment şi mărturisirea video a jurnalistului Lazăr despre viaţa sa profesională