Cum a primit Platon pedeapsa cu suspendare

Instanţa Judecătoriei Cluj-Napoca arată în sentinţa motivată recent că "aplicarea unei măsuri cu executarea în detenţie ar constitui un act de răzbunare îndepărtat de scopul pedepsei, care este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni". Călin Platon a fost condamnat la 1 an şi 11 luni de închisoare cu suspendare după ce a accidentat mortal cu maşina un bebeluş de trei luni şi a rănit-o grav pe mama acestuia, care acum este în pensie de boală. Procurorii au atacat sentinţa cu recurs la Curtea de Apel.

Instanţa Judecătoriei Cluj-Napoca a finalizat motivarea sentinţei prin care fostul prefect Călin Platon a fost condamnat la 1 an şi 11 luni de închisoare cu suspendare condiţionată pe un termen de încercare de 3 ani şi 11 luni. Platon a beneficiat de noua lege privind "mica reformă" în justiţie. "Textul nou introdus are raţiunea de a accelera soluţionarea cauzelor prin valorificarea conduitei sincere a inculpatului, care beneficiază de o bonificaţie prin scăderea limitelor de pedeapsă. Modificarea este binevenită, mai ale în contextul social actual, care se caracterizează prin numărul covârşitor de mare al litigiilor penale şi prin neprofitabilitatea asumării consecinţelor propriilor fapte", se arată în motivarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Fostul prefect a fost condamnat pentru trei infracţiuni: ucidere din culpă, vătămare corporală şi conducerea unui autovehicul cu permisul suspendat. Potrivit instanţei de fond, "vinovat de comiterea accidentului se face în exclusivitate inculpatul". Cu toate acestea, judecătorul a considerat că nu se impune executarea pedepsei în penitenciar. "Instanţa apreciază că perioada de aproape două luni petrecută de inculpat în stare de arest preventiv a fost în măsură să atragă atenţia acestuia asupra gravităţii faptelor comise, cu consecinţa nerepetării, iar în condiţiile în care victimele, prin apărătorul ales al acestora, au lăsat la latitudinea instanţei modul de apreciere a laturii penale, că aplicarea unei măsuri cu executarea în detenţie ar constitui un act de răzbunare îndepărtat de scopul pedepsei, care, potrivit art. 52 Cod Penal, este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni", se mai precizează în motivare.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice, care a stabilit că "posibilităţile de evitare a accidentului cad în sarcina conducătorului auto Platon Călin Gavril, care l-ar fi putut preveni dacă ar fi avut o viteză de cel mult 50 km/h şi ar fi acţionat la o astfel de viteză sistemul de frânare al autoturismului, chiar în condiţiile în care a observat cu întârziere victimele". Potrivit expertizei, viteza iniţială de deplasare probabilă a maşinii a fost de 66 km/h, iar cea din momentul impactului, de circa 49 km/h.

Instanţa a contrazis susţinerile lui Platon, care a pus accidentul pe seama faptului că ar fi fost "orbit total" de către razele soarelui, care în acel moment era la asfinţit. "Dacă faptul susţinut de către inculpat ar trebui luat strict în sensul precizat de acesta ar însemna că în cazul oricăror accidente petrecute pe timp de noapte, când vizibilitatea este mult mai redusă decât cea în condiţii de genul celor luate în analiză, nici un conducător auto nu ar mai fi tras la răspundere penală, indiferent de conduita sa la volan". Dosarul a ajuns în recurs la Curtea de Apel, procurorii atacând sentinţa primei instanţe.

S-au înţeles pe 165.000 de euro

Fostul prefect Călin Platon a provocat în 27 august 2010 un accident de circulaţie pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 din Cluj-Napoca, la o trecere de pietoni. Acesta a călcat o femeie care traversa strada împreună cu copilul de doar trei luni, aflat în cărucior. Copilul a fost operat la Clinica de Neurochirurgie, dar a murit după două zile în urma leziunilor. Femeia a fost diagnosticată cu multiple fracturi şi a suferit mai multe operaţii, acum fiind în pensie de boală. Părinţii bebeluşului decedat s-au înţeles pe latura civilă cu Platon, care le-a plătit în total 165.000 de euro.