Cum au atacat procurorii achitarea directorului Operei Române din Cluj

După ce Curtea de Apel Cluj a arătat că Trifan nu este vinovat, pentru că nu a făcut decât să-şi îndeplinească obligaţia asumată prin proiectul de management, aceea de a regiza şi pune în scenă opera "Forţa destinului", procurorii spun că instanţa a interpretat greşit materialul probator. Rareş Trifan a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în octombrie 2011, fiind acuzat că, în calitatea sa de director general al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, a încheiat un contract cu sine însuşi, în 23 februarie 2010, în calitate de regizor. Contractul avea ca obiect regizarea unei cunoscute opere, "Forţa destinului", de Giuseppe Verdi, act prin care Trifan a primit suma de 7.250 de euro.

În 9 februarie 2012 Curtea de Apel Cluj a hotărât că Rareş Trifan nu se face vinovat de conflict de interese şi că în cauză nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost judecat: "Astfel, pe de o parte se impunea ca inculpatul să-şi aducă la îndeplinire obligaţia asumată prin proiectul de management, aceea de a regiza şi pune în scenă opera «Forţa destinului», iar pe de altă parte dispoziţiile art. 2531 C.P. impuneau o conduită de abţinere de la îndeplinirea oricărui act ori luarea oricărei decizii care ar fi fost de natură să îi aducă un folos material". Rareş Trifan a fost pus într-o situaţie ciudată, concluzionează judecătorii, iar legea penală, în acest caz, nu întruneşte condiţia de previzibilitate, impusă atât de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cât şi de reglementarea internă.

Potrivit surselor ZIUA de CLUJ, în recursul formulat de Parchet se arată că "În cursul urmăririi penale, cât şi în timpul cercetării judecătoreşti Rareş Trifan a arătat că prin proiectul de management s-a obligat să organizeze realizarea spectacolului «Forţa destinului». Susţinerea inculpatului este numai parţial adevărată, deoarece acesta s-a obligat, din punct de vedere managerial, să organizeze realizarea spectacolului, şi nu să-l regizeze personal. Deoarece funcţia de director general al Operei Române îi atrage inculpatului calitatea de funcţionar public, acestuia îi era interzis să încheie acest contract".

Procurorii mai spun că pentru a nu intra în conflict cu legea penală Trifan "nu trebuia să se angajeze la realizarea acestui spectacol dacă acest lucru nu era realizabil, iar dacă totuşi a făcut-o, trebuia să apeleze la serviciul altor regizori pentru a regiza spectacolul, dar a ignorat şi sfidat dispoziţiile legale care îi interziceau acest lucru".