Cum este păstrată comoara de miliarde de euro de la Cluj

O clădire care nu a fost renovată de la construcţia sa, din anii ‘70, şi dotări tot atât de vechi adăpostesc comorile bibliotecii clujene, exemplare rare în lume şi mai valoroase decât tezaurul vreunei bănci, potrivit conducerii.

Intrarea în clădirea Bibliotecii Academiei, situată pe strada Kogălniceanu, îţi dă o senzaţie vie de întoarcere în timp, în perioada comunistă. O explicaţie ar putea fi aceea că aproape tot ce se găseşte între zidurile mohorâte datează chiar de la începutul anilor ‘70, când a fost construită clădirea. "Nu s-a renovat niciodată de atunci. Abia acum, recent, după ce ne-a tăiat nouă din salarii, au fost bani ca să pună nişte termopane şi să cureţe mocheta din hol", a explicat un angajat al instituţiei. Nici cărţile nu au fost recondiţionate după ce au ajuns pe rafturile bibliotecii clujene. "Povestea colecţiilor e, cumva, povestea bibliotecii. Colecţiile provin de la şcoli confesionale şi diferite biserici din judeţe transilvane care au fost deposedate imediat după instaurarea comunismului şi au fost aduse aici. Cele mai multe publicaţii au fost recondiţionate de foştii proprietari înainte de preluarea de către biblioteca noastră", a precizat Bogdan Crăciun, coordonator al Colecţiilor Speciale din cadrul Bibliotecii Academiei Cluj. "Visul meu este să ajungem să digitalizăm toate aceste colecţii. Avem şi o şansă ca el să se împlinească, pentru că am depus un proiect pentru fonduri europene în acest sens. Colecţiile de periodice ar fi mai avantajate de această operaţie, pentru că au foi mult mai subţiri decât volumele vechi", a explicat specialistul.

În ceea ce priveşte siguranţa publicaţiilor, a căror valoare a fost estimată de către Ioan Chindriş, directorul instituţiei, la nu mai puţin de 6 miliarde de euro, specialistul precizează că cele mai preţioase exemplare sunt adăpostite într-un "depozit în depozit". Depozitul de Colecţii Speciale se află, astfel, în interiorul depozitului mare, "în condiţii de temperatură şi umiditate constantă". "Cărţile de aici au cumva o siguranţă fizică, sunt protejate cu senzori de fum, de apă şi de mişcare, aceştia din urmă pe coridoare, datorită unor instalaţii amplasate de o firmă de securitate. Toate sunt conectate la un generator, pentru a preîntâmpina necazurile în cazul unei pene de curent", a explicat Crăciun.
Între cele mai preţioase publicaţii se numără o colecţii de biblii datând din perioada medievală. Una dintre ele este prima scrisă în limba maghiară, imediat după trecerea de la scrierea acestora în greacă şi latină. Alta face parte din cele mai vechi tipărituri, mai exact de la 1468, are pe prima pagină o stemă bătută cu foiţă de aur şi a fost realizată la Nürnberg. "Din punctul meu de vedere, valoarea spirituală şi culturală a colecţiilor depăşeşte mult orice estimare a lor în bani", a apreciat specialistul. "Nu au fost niciodată spargeri la noi. Copernicul e o carte oarecare, mă îndoiesc că vreun hoţ ar nimeri-o dintre altele", a adăugat Bogdan Crăciun, referindu-se la volumul "Despre mişcarea de revoluţie a corpurilor cereşti", a lui Copiernicus. Cartea a fost descrisă joi, la o conferinţă de presă a directorului Ioan Chindriş, drept cea mai preţioasă lucrare a bibliotecii, în valoare de nu mai puţin de 2,5 milioane de euro. Calculul a fost făcut prin raportarea la vânzarea recentă a unui exemplar similar în SUA, cu această sumă.

"Chiar şi la Biblioteca Academiei din Bucureşti abia s-a început recondiţionarea publicaţiilor, şi asta din cauza lipsei de fonduri. Academia ar trebui să dea bani şi pentru acest gen de investiţii, însă trebuie să dea şi pentru cercetare, de pildă. Sunt peste 64 de institute şi centre de cercetare în ţară. Cui să dea mai întâi?", a declarat Elena Solunca Moise, reprezentantă a Academiei Române.