Cum sărbătoreau clujenii “Ziua morţilor” în urmă cu jumătate de secol

Cimitirele clujene, unde rareori vezi câte o persoană care aprinde o lumânare în memoria celor dispăruţi, s-au umplut de flori în acest sfârşit de săptămână, înaintea “Luminaţiei”.

“Ziua morţilor” sau “Luminaţia” este, în fiecare an, un prilej pentru clujenii ortodocşi, greco-catolici, romano-catolici şi reformaţi să îşi amintească de rudele lor decedate, să se roage pentru ele, să le cureţe mormintele şi să facă pomeni. La Cluj, în zilele de dinaintea “Luminaţiei” cimitirele sunt pline ochi de clujeni veniţi să cureţe şi să împodobească mormintele rudelor lor. Unii dintre ei au rememorat ieri, pentru ZIUA de CLUJ, felul în care se desfăşura sărbătoarea “Zilei Morţilor” în urmă cu aproape jumătate de secol.

Pe Gyula Szappanos, de 53 de ani, l-am găsit ieri în Cimitirul Central în timp ce se îngrijea de lăcaşul de veci al rudelor sale. Omul a avut grijă să înlăture frunzele de lângă mormânt încă de sâmbătă, iar la cimitirul din Cordoş-Baciu, unde are înmormântate alte rude, a plătit un grădinar care să “cosmetizeze” locurile de veci. Gyula Szappanos a rememorat cum se desfăşura sărbătoarea “Zilei Morţilor” prin anii ‘50 - ‘60.

“Pe vremuri, prin cimitir umblau ţigani cu vioara şi cântau oamenilor. Mergeau acolo unde vedeau că erau mai mulţi oameni”, a povestit bătrânul. Szappanos şi-a amintit că “principalii” clienţi ai ţiganilor cântăreţi erau “hostezenii şi cei de la periferia Clujului, cei care aveau o stare socială mai bună”. “Ţiganii îşi dădeau seama când salutau dacă oamenii sunt unguri, români sau nemţi. Îi recunoşteau şi după îmbrăcăminte. Cântau câte o melodie melancolică, iar tu scoteai 5-10 lei pe care li-i dădeai”, a povestit omul.

El şi-a amintit că, în general, fraţii închinau câte un pahar de băutură pentru rudele lor, iar dacă cumva începeau să fredoneze melodia preferată a rudei decedate, rromii imediat începeau să cânte. “Era o atmosferă plăcută. Toate aceste lucruri se întâmplau seara, lumea nu se grăbea atât de tare pe atunci. Erau anii ‘50 - ‘60”, şi-a amintit omul. Gyula Szappanos a rememorat şi un moment de bucurie pe care mulţi dintre copii îl trăiau odată cu “Luminaţia”.

“La ieşirea din cimitir erau gherete unde se vindeau pogace şi era mare concurenţă. Bunicul îmi cumpăra atunci un colier din pogăcele micuţe ca monedele şi care erau colorate în albastru, roz şi galben. Erau şi prăjituri cu model de cal, câine sau care aveau lipită o oglindă mică pe ele şi care erau ornate cu zahăr colorat”, a povestit clujeanul, care a adăugat că “erau cumpărate pentru nepoţii mici, care apoi zburdau de fericire”. Potrivit lui, aceleaşi dulciuri erau cunoscute între maghiari cu denumirea “vasarfia”, care în traducere înseamnă “cadou cumpărat din târg”. Gyula Szappanos a împodobit mormântul din Cimitirul Central cu mai multe crizanteme care l-au costat 60 de lei.

La doar câteva zeci de metri distanţă, lângă un mormânt bine îngrijit, împodobit cu crenguţe de brad şi cu flori albe, se afla Maria Mureşan. “De «Ziua Morţilor» ne rugăm pentru sufletul rudelor, ni le reamintim. Eu am venit pentru tata, mama şi fratele meu”,a declarat bătrâna în vârstă de 70 ani. Printre oamenii veniţi să se roage pentru rudele pierdute, la o ţigară, indiferenţi, stăteau doi bărbaţi şi o femeie. Lângă ei se aflau mai multe mături, sape şi lopeţi. “Săru’mâna! Ceva de curăţat, de aranjat?”, îi abordau cei trei pe posibilii clienţi. “Facem curăţenie la morminte. Cerem 20-30 de lei pe zi. Ca să facem curat la un mormânt cerem 2, 3 sau 5 lei. În fiecare an venim de «Luminaţie»”, a declarat Gheorghe Bartha, de 39 de ani.


Cimitire curăţate

Aleile cimiterelor din Cluj au intrat, în octombrie, într-un program de curăţenie pentru a fi pregătite pentru sărbătoarea “Zilei Morţilor”. Astfel, au fost măturate aleile şi a fost cosită iarba din cimitirele Central, Mănăştur, Crişan şi Valea Chintăului. De asemenea, au fost aprobate 320 de amplasamente pentru comercializarea de flori şi lumânări.