Cum se cultivă legume în spatele blocului în cel mai aglomerat cartier din Cluj FOTO / VIDEO

Pe terenurile pustii din cartierul Mănăştur, pe islazul pârâului Calvaria, clujenii cultivă legume pe grădinuţe de câţiva metri pătraţi. Se întâmplă în cel mai sărac cartier în spaţii verzi din oraş, după Mărăşti, şi cea mai populată zonă, cu aproape 100.000 de locuitori.

"După blocuri suntem noi, care cultivăm legume", ar putea fi parafrazat un celebru vers de cântec al trupei BUG Mafia. În Mănăştur, mulţi oamenii - majoritatea veniţi la Cluj de la ţară, în tinereţe - fac agricultură între blocuri.

Majoritatea celor care lucrează pământurile rămase pustii după Revoluţie sunt pensionari. Între aceştia, reporterul ziuadecj.ro a găsit-o vineri şi pe Ana Iaţui, care va împlini peste câteva luni nu mai puţin de 80 de ani. Ea cultivă pe una dintre cele mai mărginaşe parcele ale terenului ceapă, morcovi, mărar, varză, roşii "şi ce mai apuc". Grădinuţa e modestă, are cel mult zece metri pătraţi, şi este cultivată de Ana Iaţui de doar doi ani. "Până acum terenul era pustiu. Ce era să fac, să-l las aşa? Mai pun nişte legume", spune ea.

De altfel toţi cei care lucrau vineri parcelele de teren întâlniţi de reporterul ziuadecj.ro spun că plantează legume pe terenuri de doar doi ani, deşi în zonă sunt vizibile construcţii improvizate care datează de ani de zile, ridicate de mănăştureni ca să se adăpostească de arşiţa verii. Între aceştia este şi Nicolae Jucan (51 ani), care lucrează o fâșie de teren de câțiva metri pătrați cu morcovi, mărar, ceapă, varză şi roşii, "ce putem". "Am început să-l lucrez de anul trecut. Bucata asta era pustie, ce era să fac, s-o las aşa? Mai lucrăm în grădină să nu cumpărăm din piaţă", spune el. Ioan Mic are 72 de ani şi lucrează şi el o parcelă de pământ cu ceapă, sfeclă, ardei şi roşii. "Am fost şofer, am ieşit la pensie. Mai lucrez şi eu în grădină să treacă timpul", spune el arătând peste cinci bidoane pline cu apă, aduse "pentru zilele când nu plouă, pentru că altfel nu iese nimic".

Mănăşturenii se aprovizionează cu apă de la un mic pârâu care se varsă în pârâul Calvaria. "Dacă nu era pârâul ăsta, nu ieşea nimic. Şi aşa anul trecut abia dacă a ieşit ceva, roşiile de exemplu s-au stricat. Lucrez pământul ăsta de doi ani, pentru că m-am pensionat şi am zis că mai bine lucrez un pic  de pământ decât să cumpăr din piaţă", a spus unul dintre cei care lucrează terenurile şi care spune că a reuşit, "acum doi ani", să primească jumătate din parcela pe care o lucra un pensionar, "pentru că el nu mai poate s-o lucreze".

 

 

Terenul cultivat de mănăştureni are o suprafaţă apreciabilă şi se află pe malul stâng al pârâului Calvaria, în spatele blocurilor cu zece etaje de pe strada Parâng. Ca să ajungi la grădini trebuie fie să te strecori printre două din şirul lung de garaje, fie să foloseşti poarta care separă grădinile de un teren viran, fie să cobori în albia amenajată a pârâului Calvaria, unde mulţi cultivatori au pus trepte prin care urcă direct în grădini. Terenul este îngrădit şi nu sunt puţini cultivatorii care au pus şi lacăt pe porţile amplasate pe albia pârâului, pentru a-i împiedica pe eventualii hoţi de legume să pătrundă înăuntru. Statutul terenului respectiv este incert: unele porţiuni sunt revendicate în instanţă de proprietarii de terenuri care locuiau pe strada Câmpului şi care au fost expropriaţi în timpul regimului comunist pentru ridicarea blocurilor, alte terenuri au fost deja retrocedate.

Ziuadecj.ro a arătat recent şi cazul unei pensionare, "hoştezancă" după cum se recomandă ea însăşi, care cultivă legume în grădina sa din Mărăşti, cel mai sărac cartier în spaţii verzi din Cluj-Napoca. Femeia nu şi-a dat numele reporterului ziuadecj.ro, ca să nu aibă probleme cu Poliţia pentru că vinde legumele la poarta casei. Vezi aici povestea ei.

Terenurile din zona pârâului Calvaria sunt în mare parte revendicate, iar 25 dintre proprietari au fost deja repuşi în posesie. Alte terenuri se află însă în administrarea Primăriei, conform şefului biroului de presă al instituţiei, Iulia Perşa.