Cum se ia statul român la trântă cu un un octogenar, fost deţinut politic

Iosif Lupşan, din Turda, a câştigat în februarie 2010 despăgubiri morale în valoare de 135.000 de euro de la statul român, prin sentinţa dată de Tribunalul Cluj în dosarul 3529/117/2008. Cazul a fost o premieră în judeţul Cluj, iar pentru cei nouă ani petrecuţi pe nedrept în închisoare şi în colonii de muncă, în perioada 1953-1962, în condiţii greu de imaginat, Iosif Lupşan reuşise să obţină o compensaţie, cel puţin din punct de vedere moral.

Povestea sa începe în anul 1949, când Lupşan, fiu de ţărani din judeţul Alba, se afla în clasa a XI-a. Liceanul a trăit alături de părinţii săi drama colectivizării şi, împreună cu câţiva colegi ai săi, s-a înscris în "Liga Anticomunistă". Lupşan povesteşte că a participat la două întruniri ale acestei organizaţii, după care Liga s-a autodizolvat.

Patru ani mai târziu, Lupşan, ajuns student la Facultatea de Medicină din Cluj, în anul III, a fost arestat în toiul nopţii şi dus la sediul Securităţii din Cluj. După trei zile petrecute în beciurile Securităţii din Cluj, Lupşan a fost transferat la Securitatea din Deva, unde a fost bătut crunt şi anchetat. După o lună a fost condamnat la închisoare pentru "uneltire împotriva regimului", în dosarul nr. 272/1953, şi încarcerat la Jilava. "Împărţeam aceeaşi cameră cu 100 de deţinuţi. Camera avea o singură fereastră cu oblon de scândură şi în aceeaşi încăpere era şi WC-ul. Primeam doar 250 de grame de pâine şi un polonic de ciorbă pe zi. Aveam să cunosc regimul de muncă în colonia de la Cavnic şi apoi de la Baia Sprie, unde am fost obligat să lucrez în mina de plumb. Orice neîndeplinire a normei se pedepsea fizic. Aici ni s-a spus că din plumbul pe care îl extragem este rezervat câte un glonţ pentru fiecare", a povestit Iosif Lupşan.

După Revoluţia din Ungaria, în 1956, Lupşan, închis pentru şase ani în urma Sentinţei penale nr. 293/10.07.1953 pronunţată de Tribunalul Militar al oraşului Stalin, rămasă definitivă, a fost mutat la penitenciarul din Gherla, unde şi-a executat restul de pedeapsă. "Eram treziţi la 5 dimineaţa şi aveam interdicţie de a sta pe pat până la ora 22:00. Singurul drept era acela de a te plimba prin celulă", spune Iosif Lupşan. Aici, omul a trăit experienţe zguduitoare: "Era un gardian pe care îl chema Tudoran, o bestie de om, l-a lovit pe unul dintre puşcăriaşi în cap cu o coadă de lopată. Omul a căzut mort, pe loc".

După şase ani petrecuţi în puşcăriile comuniste, Lupşan a fost eliberat. A stat o lună în libertate, după care a fost arestat din nou, fără mandat şi fără explicaţii. Clujeanul a ajuns din nou la Jilava, iar apoi în colonii de muncă, pentru 3 ani. Decizia a fost luată de ministrul de Interne Drăghici (Decizia MAI 10039/1958). După nouă ani de chin, la vârsta de 30 de ani, Lupşan a fost lăsat liber, în câmp, de unde s-a dus la gară şi a luat trenul spre casă.

După aceşti ani de coşmar, Lupşan a trebui să se gândească la felul în care îşi va câştiga pâinea. Ministerul Sănătăţii nu i-a recunoscut cei trei ani de facultate, şi clujeanul s-a înscris cu greu la Stomatologie. "Am reuşit să termin şcoala, să-mi încep profesia la o vârstă mult mai înaintată decât alţii, să-mi întemeiez o familie, cu toate că încă şi în ziua de azi mai am coşmarurile din acele vremuri", spune Lupşan.

În anul 2008 Iosif Lupşan a dat în judecată statul român pentru daune morale şi materiale. După doi ani de proces, Tribunalul Cluj i-a dat o sentinţă prin care era îndreptăţit la 135.000 de euro cu titlul de daune morale. Daunele materiale nu au fost acordate. Însă războiul cu statul nu s-a încheiat, chiar dacă a câştigat o bătălie. Hotărârea a fost atacată cu apel de reprezentanţii statului, adică de Ministerul Finanţelor Publice, şi despăgubirile primite în primă instanţă de Lupşan au fost anulate. Chiar înainte de judecarea cazului la Curtea de Apel Cluj intrase în vigoare OUG nr. 62/2010, prin care despăgubirile acordate de stat foştilor deţinuţi politici se plafonau la suma de 10.000 de euro. După ce avocata lui Lupşan, Oriana Cristea-Lubinschi, a invocat excepţia de neconstituţionalitate a ordonanţei, Curtea de Apel Cluj a sesizat Curtea Constituţională. Însă aceasta a stabilit că plafonarea despăgubirilor e neconstituţională, dar la fel de neconstituţioanală e şi acordarea despăgubirilor.

Recursul formulat de avocata lui Lupşan la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se judecă în 18 februarie. "După ce se va pronunţa Înalta Curte, în cazul în care va fi respins recursul, vom face plângere la CEDO şi, faţă de argumentele pe care le-am invocat şi în apel, şi în recurs (argumente ce ţin în mod aproape exclusiv de CEDO), am mari speranţe că vom obţine o hotărâre de condamnare a statului român", a spus Oriana Cristea-Lubinschi. Având în vedere durata foarte mare a procedurii în faţa Curţii Europene, Iosif Lupşan ar putea să nu mai apuce să se bucure de o reparaţie echitabilă.

Declaraţia asupra Principiilor de Bază ale Justiţiei privind Victimele Infracţiunilor şi ale Abuzului de Putere, adoptată de ONU

"Victimele trebuie să fie tratate cu compasiune şi respect pentru demnitatea lor. Ele au dreptul la acces la mecanismele de justiţie şi la căi de atac prompte pentru prejudiciile pe care le-au suferit. Mecanismele judiciare şi administrative trebuie să fie stabilite şi consolidate în cazul în care este necesar, pentru a permite victimelor să obţină compensaţii prin proceduri formale sau informale care sunt rapide, corecte, necostisitoare şi accesibile", se arată în declaraţie.