Cum se va alege succesorul mitropolitului Bartolomeu
- Scris de Ovidiu Cornea
- 02 Feb 2011, 01:44
- Eveniment
- Ascultă știrea

DISTRIBUIE
Arhiepiscopia şi Mitropolia Clujului vor fi conduse până la alegerea unui nou mitropolit de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel, în calitate de locţiitor.
După trecerea la cele veşnice a arhiepiscopului şi mitropolitului Clujului, Bartolomeu Anania, atât Arhiepiscopia Clujului, Vadului şi Feleacului, cât şi Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului vor fi conduse de Preafericitul (PF) Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în calitate de locţiitor de mitropolit, respectiv de arhiepiscop, a anunţat Biroul de Presă al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, pe site-ul oficial al forului. Demersurile pentru alegerea unui nou arhiepiscop şi mitropolit vor demara în 40 de zile.
Deşi este vorba despre două ranguri, arhiepiscop şi mitropolit, aproape sigur ele vor fi ocupate de o singură persoană, în condiţiile în care, cel mai probabil, tot arhiepiscopul Clujului va deţine şi rangul de mitropolit. Pentru fiecare dintre ranguri, alegerile vor fi făcute din maximum şase candidaţi. Demersurile pentru ocuparea titlurilor menţionate vor demara în circa 40 de zile.
Patriarhul va prezida şi Sinodul Mitropolitan, din care fac parte ierarhii de pe cuprinsul Mitropoliei clujene şi al căror vot va avea un rol în desemnarea candidaţilor pentru alegerea viitorului arhiepiscop şi mitropolit al Clujului. În calitate de patriarh, PF Daniel ar fi putut numi un ierarh care să conducă Sinodul Mitropolitan, însă cum acest lucru nu s-a întâmplat, tot el va conduce acest for. Patriarhul a încredinţat, în schimb, administrarea problemelor curente ale Arhiepiscopiei Clujului, Vadului şi Feleacului episcopului vicar Irineu Pop Bistriţeanul.
Conform statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române (BOR), eligibil pentru funcţia de mitropolit este orice ierarh al Sfântului Sinod al BOR doctor sau licenţiat în teologie care s-a distins printr-o “viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc”. Pentru a fi ales arhiepiscop, candidatul nu trebuie să fie neapărat ierarh, ci poate fi călugăr arhimandrit sau preot văduv prin deces. Sinodul Mitropolitan se va consulta şi va desemna prin vot secret consultativ doi candidaţi dintre cei eligibili. După o consultare cu membrii adunării eparhiale şi ai adunărilor eparhiale de pe teritoriul Mitropoliei, din cadrul cărora fac parte şi persoane care nu sunt clerici, dar care sunt delegate în Adunarea Naţională Bisericească, Sinodul Mitropolitan poate completa lista de candidaţi, tot după o consultare deschisă urmată de vot secret consultativ, cu numele a doi ierarhi eligibili care au obţinut cele mai multe voturi. Lista cu propunerile iniţiale şi cu eventualele completări va fi trimisă Sfântului Sinod al BOR. Sfântul Sinod poate adăuga pe listă alte două nume dintre ierarhii eligibili, în urma unui vot secret consultativ al plenului.
Mitropolit va fi desemnat candidatul care va aduna jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi, iar dacă niciunul dintre candidaţi nu a reuşit acest lucru, se organizează o nouă votare, la care vor participa primii doi candidaţi ca număr de voturi. Mitropolit va fi ales cel care va obţine voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi. Pentru alegerea arhiepiscopului, procedura este similară, cu specificaţia că Sinodul Mitropolitan se va consulta doar cu adunarea eparhială a eparhiei vacante, nu şi cu celelalte eparhii din mitropolie. Întrunirea forurilor responsabile cu alegerea mitropolitului va începe în 40 de zile de la trecerea din această lume a mitropolitului Bartolomeu.
Teologul clujean Radu Preda consideră că este necesar ca viitorul arhiepiscop şi mitropolit să poată gestiona problemele specifice caracterului multicultural al Clujului şi al Transilvaniei, în general. “Clujul şi Transilvania reprezintă, prin multiculturalitatea lor, o arie pastorală cu probleme specifice, nu de puţine ori delicate. Este nevoie sau de un om care are experienţă în acest gen de probleme, sau de cineva cu o anvergură foarte mare, precum cea a Înalt Preasfinţitului”, a precizat Preda. Patriarhul va avea un rol foarte important în alegerea viitorului mitropolit, conform teologului. În situaţia în care se află România, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, preotul profesor Ioan Chirilă, vede potrivit ca viitor arhiepiscop şi mitropolit al Clujului o persoană duhovnicească, un om de rugăciune, viu şi apropiat de credincioşi, totodată cu abilităţi administrative. În acest fel, misiunea Înalt Preasfinţitului Bartolomeu şi-ar putea găsi o continuare fericită, a adăugat preotul profesor. “Un om duhovnicesc are şi abilităţi administrative, ştie să pună lucrurile la locul lor. Nu e atât de important un nume, ci să fie un om care să fie în stare să conducă pastoral această zonă şi să se adapteze nevoilor din Cluj şi din Ardeal”, a precizat preotul profesor Ioan Chirilă.
Deşi este vorba despre două ranguri, arhiepiscop şi mitropolit, aproape sigur ele vor fi ocupate de o singură persoană, în condiţiile în care, cel mai probabil, tot arhiepiscopul Clujului va deţine şi rangul de mitropolit. Pentru fiecare dintre ranguri, alegerile vor fi făcute din maximum şase candidaţi. Demersurile pentru ocuparea titlurilor menţionate vor demara în circa 40 de zile.
Patriarhul va prezida şi Sinodul Mitropolitan, din care fac parte ierarhii de pe cuprinsul Mitropoliei clujene şi al căror vot va avea un rol în desemnarea candidaţilor pentru alegerea viitorului arhiepiscop şi mitropolit al Clujului. În calitate de patriarh, PF Daniel ar fi putut numi un ierarh care să conducă Sinodul Mitropolitan, însă cum acest lucru nu s-a întâmplat, tot el va conduce acest for. Patriarhul a încredinţat, în schimb, administrarea problemelor curente ale Arhiepiscopiei Clujului, Vadului şi Feleacului episcopului vicar Irineu Pop Bistriţeanul.
Conform statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române (BOR), eligibil pentru funcţia de mitropolit este orice ierarh al Sfântului Sinod al BOR doctor sau licenţiat în teologie care s-a distins printr-o “viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc”. Pentru a fi ales arhiepiscop, candidatul nu trebuie să fie neapărat ierarh, ci poate fi călugăr arhimandrit sau preot văduv prin deces. Sinodul Mitropolitan se va consulta şi va desemna prin vot secret consultativ doi candidaţi dintre cei eligibili. După o consultare cu membrii adunării eparhiale şi ai adunărilor eparhiale de pe teritoriul Mitropoliei, din cadrul cărora fac parte şi persoane care nu sunt clerici, dar care sunt delegate în Adunarea Naţională Bisericească, Sinodul Mitropolitan poate completa lista de candidaţi, tot după o consultare deschisă urmată de vot secret consultativ, cu numele a doi ierarhi eligibili care au obţinut cele mai multe voturi. Lista cu propunerile iniţiale şi cu eventualele completări va fi trimisă Sfântului Sinod al BOR. Sfântul Sinod poate adăuga pe listă alte două nume dintre ierarhii eligibili, în urma unui vot secret consultativ al plenului.
Mitropolit va fi desemnat candidatul care va aduna jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi, iar dacă niciunul dintre candidaţi nu a reuşit acest lucru, se organizează o nouă votare, la care vor participa primii doi candidaţi ca număr de voturi. Mitropolit va fi ales cel care va obţine voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi. Pentru alegerea arhiepiscopului, procedura este similară, cu specificaţia că Sinodul Mitropolitan se va consulta doar cu adunarea eparhială a eparhiei vacante, nu şi cu celelalte eparhii din mitropolie. Întrunirea forurilor responsabile cu alegerea mitropolitului va începe în 40 de zile de la trecerea din această lume a mitropolitului Bartolomeu.
Teologul clujean Radu Preda consideră că este necesar ca viitorul arhiepiscop şi mitropolit să poată gestiona problemele specifice caracterului multicultural al Clujului şi al Transilvaniei, în general. “Clujul şi Transilvania reprezintă, prin multiculturalitatea lor, o arie pastorală cu probleme specifice, nu de puţine ori delicate. Este nevoie sau de un om care are experienţă în acest gen de probleme, sau de cineva cu o anvergură foarte mare, precum cea a Înalt Preasfinţitului”, a precizat Preda. Patriarhul va avea un rol foarte important în alegerea viitorului mitropolit, conform teologului. În situaţia în care se află România, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, preotul profesor Ioan Chirilă, vede potrivit ca viitor arhiepiscop şi mitropolit al Clujului o persoană duhovnicească, un om de rugăciune, viu şi apropiat de credincioşi, totodată cu abilităţi administrative. În acest fel, misiunea Înalt Preasfinţitului Bartolomeu şi-ar putea găsi o continuare fericită, a adăugat preotul profesor. “Un om duhovnicesc are şi abilităţi administrative, ştie să pună lucrurile la locul lor. Nu e atât de important un nume, ci să fie un om care să fie în stare să conducă pastoral această zonă şi să se adapteze nevoilor din Cluj şi din Ardeal”, a precizat preotul profesor Ioan Chirilă.
DISTRIBUIE
Comenteaza