DISTRIBUIE
Rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” susţine că s-a văzut nevoit să scoată a doua ediţie a cărţii sale din cauza evoluţiei economice nefaste a României.
Ediţia a doua a cărţii “Criza şi după criză”, scrisă de rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB), Andrei Marga, a fost lansată ieri, la Facultatea de Studii Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din Cluj-Napoca. Decanul facultăţii, Dumitru Matiş, a prezentat volumul.
“Această carte, care a văzut lumina tiparului în anul 2009, se alătură unor lucrări de referinţă în domeniu din literatura internaţională. Sunt prezentate într-o abordare multidisciplinară crizele societăţii moderne, cu accent pe componenta economică, dar şi pe modul cum este administrată România”, a explicat Matiş. El a făcut referire la modul în care a început criza economică şi factorii care au dus la apariţia acesteia la nivel mondial, dar mai ales în România. “Primul capitol face o introducere în crizele societăţii moderne printr-o analiză pertinentă a cauzelor generale şi a soluţiilor particulare pentru ieşirea din criză. E importantă, de asemenea, analizarea globalizării şi mondializării pornind de la Marx, cel care a conceptualizat în termeni impresionanţi dinamica singulară a societăţiii moderne”, a spus decanul FSEGA.
“A existat o slabă conştiinţă a crizei care vine mai ales în România. Criza nu este mondială, cum spune propaganda de la Bucureşti. Este altceva, dar acest altceva nu a fost planificat. În România s-a lucrat cu ideea falsă că această ţară nu va fi atinsă de criză; putem vedea declaraţiile din 1998-1999. La mijlocul lui 1999, chiar Comisia Europeană a dat cea mai severă caracterizare care se poate da vreodată unei ţări: incapacitate administrativă”, a declarat Marga. “Toţi ştiam dinăuntrul ţării că această guvernare este cea mai incapabilă administrativ. Datoria intelectualului e să explice ce se întâmplă. Formaţia mea filosofică, sociologică, economică este legată de Şcoala de la Frankfurt, care e mai pregătită să abordeze crizele. Am simţit ca pe o datorie să scriu această lucrare despre criză susţinut de ZIUA de CLUJ, care a prezentat fragmente din volum, şi de editură, care a fost interesată. Am sperat că va rămâne într-o singură ediţie, întrucât va trece criza. Din păcate, nu a trecut şi a trebuit să scoatem a doua ediţie. Sper să fie ultima, să fim după criză de acum înainte”, a precizat Marga.
Cu această ocazie, s-a lansat şi volumul “Învăţământul economic superior 1920-2010”, coordonat de profesorul Gheorghe Popescu. “Scrierea unei cărţi despre o instituţie de învăţământ aproape centenară reprezintă poate cea mai mare onoare a unui intelectual. E o lucrare colectivă la care au participat toate catedrele facultăţii. Lucrarea este structurată aproape cronologic, pornind de la prezentarea învăţământului economic din Ardeal şi în limba română”, a declarat Popescu. El a trecut în revistă apariţia primelor şcoli de învăţământ economic din Braşov. “Lucrarea este structurată în 18 capitole care prezintă, pe lângă problemele de conţinut, corpul profesoral, baza tehnică materială, studenţii, masteranzii şi doctorii în economie din 1930 până în august 2010”, a specificat Popescu.
350 de doctori în economie
În cei 90 de ani de existenţă a facultăţii de profil s-au format sute de doctori în economie. “În total, sunt 350 de doctori în economie care au ieşit de la această instituţie, dintre care peste 300 după 1990”, a menţionat Gheorghe Popescu.
“Această carte, care a văzut lumina tiparului în anul 2009, se alătură unor lucrări de referinţă în domeniu din literatura internaţională. Sunt prezentate într-o abordare multidisciplinară crizele societăţii moderne, cu accent pe componenta economică, dar şi pe modul cum este administrată România”, a explicat Matiş. El a făcut referire la modul în care a început criza economică şi factorii care au dus la apariţia acesteia la nivel mondial, dar mai ales în România. “Primul capitol face o introducere în crizele societăţii moderne printr-o analiză pertinentă a cauzelor generale şi a soluţiilor particulare pentru ieşirea din criză. E importantă, de asemenea, analizarea globalizării şi mondializării pornind de la Marx, cel care a conceptualizat în termeni impresionanţi dinamica singulară a societăţiii moderne”, a spus decanul FSEGA.
“A existat o slabă conştiinţă a crizei care vine mai ales în România. Criza nu este mondială, cum spune propaganda de la Bucureşti. Este altceva, dar acest altceva nu a fost planificat. În România s-a lucrat cu ideea falsă că această ţară nu va fi atinsă de criză; putem vedea declaraţiile din 1998-1999. La mijlocul lui 1999, chiar Comisia Europeană a dat cea mai severă caracterizare care se poate da vreodată unei ţări: incapacitate administrativă”, a declarat Marga. “Toţi ştiam dinăuntrul ţării că această guvernare este cea mai incapabilă administrativ. Datoria intelectualului e să explice ce se întâmplă. Formaţia mea filosofică, sociologică, economică este legată de Şcoala de la Frankfurt, care e mai pregătită să abordeze crizele. Am simţit ca pe o datorie să scriu această lucrare despre criză susţinut de ZIUA de CLUJ, care a prezentat fragmente din volum, şi de editură, care a fost interesată. Am sperat că va rămâne într-o singură ediţie, întrucât va trece criza. Din păcate, nu a trecut şi a trebuit să scoatem a doua ediţie. Sper să fie ultima, să fim după criză de acum înainte”, a precizat Marga.
Cu această ocazie, s-a lansat şi volumul “Învăţământul economic superior 1920-2010”, coordonat de profesorul Gheorghe Popescu. “Scrierea unei cărţi despre o instituţie de învăţământ aproape centenară reprezintă poate cea mai mare onoare a unui intelectual. E o lucrare colectivă la care au participat toate catedrele facultăţii. Lucrarea este structurată aproape cronologic, pornind de la prezentarea învăţământului economic din Ardeal şi în limba română”, a declarat Popescu. El a trecut în revistă apariţia primelor şcoli de învăţământ economic din Braşov. “Lucrarea este structurată în 18 capitole care prezintă, pe lângă problemele de conţinut, corpul profesoral, baza tehnică materială, studenţii, masteranzii şi doctorii în economie din 1930 până în august 2010”, a specificat Popescu.
350 de doctori în economie
În cei 90 de ani de existenţă a facultăţii de profil s-au format sute de doctori în economie. “În total, sunt 350 de doctori în economie care au ieşit de la această instituţie, dintre care peste 300 după 1990”, a menţionat Gheorghe Popescu.
DISTRIBUIE
Comenteaza
