Cum va arăta Europa după pandemie. Consecințe asupra României

Cum va arăta Europa după pandemie. Consecințe asupra României
Președintele Comisiei Europene a avut un discurs "de criză" | Foto: Europarl.Europa.EU

Reprezentanța Comisiei Europene în România (RCER) a prezentat, prin intermediul unor specialiști locali, strategiile și bugetele alocate în exercițiul financiar 2021-2027, care debutează peste două luni, sub titulatura Bursele Europene – Jurnaliști în Dialog (BEJD).

Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

Bugetul UE pentru perioada respectivă (cadrul financiar multianual - CFM) va fi de 1.074 de miliarde de euro, la care se adaugă 750 de miliarde fondul de relansare economică (Next Generation EU), cu mențiunea că pentru a-l constitui Uniunea Europeană (UE) s-a împrumutat de pe piețele internaționale pentru a face față efectelor pe care le generează pandemia de coronavirus.

“Bugetul UE este de 148 de miliarde de euro anual și provine din contribuția fiecărei țări, în condițiile în care bugetele naționale ale celor 28 de state membre se ridică la 7.524 de miliarde de euro. Unele state – așa cum este și România – dau puțin și primesc mult. Vor fi mai multe restricții pentru alocarea viitoare a banilor pentru că s-au făcut și fraude cu proiecte europene, iar acum, cu pandemia, statele vor fi mai strâmtorate și mai puțin dispuse să trimită aceste sume la bugetul european”, a apreciat Bogdan Neagu, de la Euractiv.

Acesta a menționat că două treimi din bugetul UE vor merge pentru coeziune, agricultură, pentru inovație și educație. CE se va finanța - în afară de contribuțiile naționale - și prin obligațiuni, împrumuturi, inclusiv din resurse proprii (amenzi de concurență, o parte din taxa pe valoarea adăugată). Unele state nu au vrut să ia împrumuturi, ci doar granturi, pentru a nu fi obligate să le returneze.

România are alocate 88 de miliarde de euro prin viitorul CFM, însă, din experiențele anterioare, va avea probleme în a concretiza proiecte viabile finanțate, mai ales cele care vizează dezvoltarea regiunilor. Bugetul pentru agricultură va scădea de la 40 la 30%. Se va diminua bugetul de dezvoltare rurală, nu și plățile către fermieri, însă se vor putea lua bani și din fondul de reziliență (NGEU).

În așteptarea vaccinului izbăvitor

Discursul despre starea Europei al președintelui CE a fost o altă temă de dezbatere. “Ursula von der Leyen a subliniat că acum ne aflăm în cea mai mare criză de la finele Celui De-al Doilea Război Mondial, iar misiunea CE este să dea cetățenilor încrederea în valorile și viitorul UE. Impactul pandemiei în economia europeană se va traduce într-o rată a șomajului de 9%, o contracție economică la nivelul UE de 8,3%, pachet de redresare de 750 de miliarde de euro venind pentru a contracara efectele economice ale Covid-19.

A fost remarcată reacția slabă a Europei la situațiile din Italia, Spania, prima tendință a statelor fiind să acționeze pe cont propriu, să blocheze granițe. Europa a reușit ulterior să facă față momentului de criză și să revină la unitate. Președintele UE a menționat că previziunile asupra unui vaccin sunt optimiste - sfârșitul anului, fiind încheiate în acest sens acorduri cu mari companii farmaceutice.

Sanofi și Astra Zeneca sunt cele mai avansate în realizarea unui vaccin. În prima fază se vor cumpăra 300 de milioane, distribuite echitabil în UE. România va avea 1,3 milioane de doze, în primul rând pentru cadrele didactice, personalul medical, persoanele vulnerabile. În UE va fi înființată și o agenție de cercetare biomedicală avansată europeană”, a menționat Ramona Avramescu, reprezentant al TVR.

Printre problemele încă nerezolvate se numără Spațiul Schengen, Brexitul – Marea Britanie vrea să modifice părți din acord, dar UE se opune; salariul minim – consens greu de găsit (sunt diferențe mari de venituri între România și Luxemburg); migrația – propunere de eliminare a cotelor obligatorii.  

Repetenți la mediu  

Pactul Verde European, respectiv tranziția la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, una dintre cele mai importante inițiative ale CE, a suscitat și cele mai mari discuții. “Obiectivul fixat este reducerea emisiilor de gaze de seră cu 55% până în 2030, ca etapă intermediară, cu o neutralitate totală până în 2050.

Principalele coordonate sunt energie sigură la prețuri abordabile; construirea clădirilor în mod eficient energetic și renovarea masivă a clădirilor poluante existente, agricultură – circuitul de la fermă la consumator, agricultura ecologică și de mare precizie, produse inovatoare (fructe de mare pe bază de alge); eliminarea cărbunelui și folosirea de tehnologii noi (rețele de hidrogen); reducerea degradării rapide a produselor și ambalarea excesivă, utilizarea pe scară largă a fierului vechi, cu limitarea exporturilor extracomunitare”, spune publicistul Ovidiu Amălinei.

O propunere se referă la introducerea unui pașaport verde pentru toate produsele, unde să se vadă originea, compoziția materiei prime, iar alta, introducerea ideii de infracțiune de mediu. România nu stă deloc bine la acest capitol, jumătate dintre cele 34 de cazuri de infringement aplicate țării noastre referindu-se la mediu, a arătat Roxana Morea, de la RECR. Energia regenerabilă este în deficit în România, nu există o strategie de renovare a clădirilor pe termen lung, iar informațiile despre calitatea aerului sau sărăcia energetică sunt sumare, statul rezumându-se de multe ori doar să acorde ajutoare sociale sau să propună plata facturilor în rate.  

Coronavirusul mediatic

Nu au fost uitate nici știrile false propagate pe rețelele sociale și în media, cu o inflație în această perioadă (“infodemie”). “Sunt informații false, înșelătoare, diseminate pentru subestimarea gestionării crizei: virus fabricat în laborator (NATO, China, Israel); pseudoremedii (usturoi, apă, antibiotice, alcool, ardei iute, dezinfectanți, căldură mare); rețeaua 5G; conspirație pentru vaccinarea obligatorie, mascaradă (“plandemie”); complot între guverne și producători. Sunt propagate de anumite grupuri în social media, influenceri, le recunoaștem după imagini cu steaguri, biserici, sfinți.

În inocularea acestor idei se mizează pe sentimentul pseudoreligios - se fac apropieri de Biserica Ortodoxă Română (denumiri ca Hrană Spirituală, Ortodox Info, Roexit). Sunt imagini care incită, care mizează pe dorința noastră de a ne exprima imediat. De televiziunile din mainstream putem scăpa, mai puțin de aceste mesaje redifuzate de prietenii noștri pe Facebook.

Sunt și doctori implicați în mișcări de negare a virusului, majoritatea nefiind de specialitate. Se preconizează că de acum înainte vom asista la “light propaganda”: grupuri ce recomandă diete anticoronavirus, detoxifieri, site-uri cu sentimente materne”, a menționat Alina Bârgăoanu, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice – SNSPA București.

Aceasta a subliniat că de avalanșa de fake news ne putem apăra prin verificarea sursei informațiilor, a acurateței relatării, a imaginilor (emoționale, dacă sunt recente, prelucrate cu Photoshop, meme), domeniului web (există clone ale BBC). “Este bine să se verifice reputația publicației (deși câteva au dat-o în bară, inclusiv Digi 24 sau Pro TV) autorul (de multe ori apare Dr. Răzvan Constantinescu), care este postarea originală, concordanța între titlul înșelător, imagine și conținut.

Conspiraționismul parazitează probleme și preocupări reale, creează neîncredere în sursele oficiale. Pe de altă parte, e mai greu să ne apărăm de informațiile din raportările oficiale, ce multe stângăcii, erori. CE va face o propunere pentru eliminarea conținutului ilegal, chiar a celui dăunător. E importantă și scoaterea la suprafață a surselor de finanțare a unor influenceri, dar și a acționariatelor site-urilor, așa cum există în audiovizual”.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza