Cum va schimba Legea educaţiei învăţământul clujean (II)

Noul act legislativ creează nemulţumiri majore atât în rândul conducerilor universităţilor clujene, cât şi în cel al sindicaliştilor, care aşteaptă modificări esenţiale.

Legea educaţiei naţionale (LEN) va aduce schimbări fundamentale nu numai în învăţământul preuniversitar, ci şi în cel universitar. La nivelul unităţilor de învăţământ superior se va schimba modalitatea de alegere a rectorului, acesta fiind ales prin vot universal sau prin concurs public, fiind selectat de o comisie. De asemenea, rectorul nu va avea voie să deţină funcţii politice.

LEN prevede că profesorii care au împlinit vârsta de pensionare nu mai pot deţine funcţii de conducere în instituţiile de învăţământ superior. O altă prevedere a actualei LEN cu privire la învăţământul universitar este cea prin care se interzice ocuparea concomitentă de către soţi şi rude până la gradul III a funcţiilor de conducere la orice nivel în aceeaşi universitate. Marius Bojiţă, preşedintele Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) Iuliu Haţieganu Cluj, crede că rectorul unei universităţi nu ar trebui să deţină şi alte funcţii. “Mi se pare important ca rectorul să nu deţină o funcţie politică, la fel cum mi se pare normal să nu fie afectată autonomia universitară. În spiritul a ceea ce înseamnă autonomia, fiecare universitate trebuie să îşi aleagă forurile de conducere: Senatul, rectorul şi conducerea facultăţilor”, a declarat Marius Bojiţă. În ceea ce priveşte clasificarea universităţilor în funcţie de performanţă, el crede că “nu se pot compara universităţile între ele. Nu poţi compara UMF cu Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), poţi compara UMF Cluj cu UMF-urile din Iaşi, Târgu-Mureş, Bucureşti”, a precizat Bojiţă.

Andrei Marga, rectorul UBB Cluj, este unul dintre principalii contestatari ai actualei LEN, pe care o consideră “depăşită”. “Legea educaţiei (2012) - adoptată, oricum s-ar argumenta, în mod neconstituţional - rămâne cu carenţele grave care s-au observat de către profesori, studenţi, părinţi, sindicate. Carenţele nu au fost semnalate nicidecum din interese îngust personale, ci sunt reale, evidente la orice comparaţie cu ceea ce se petrece în lumea de astăzi. De aceea, este legea care a întrunit cele mai vaste obiecţii întemeiate în societatea românească. Toate forţele sănătoase din societate resping, de fapt, legea adoptată recent. Este din nou limpede că nu ies legi valide din frustrările unor persoane sau grupuri! Este o lege care - aşa cum se va sesiza în săptămânile următoare - aplică învăţământului concepţii psihopedagogice şi organizări depăşite, caduce”, susţine Marga.

El crede că următoarea guvernare va înlocui actuala lege. “România are nevoie de altceva, de o legislaţie efectiv modernă a educaţiei, pe care să o ataşeze lumii civilizate. Din aceste raţiuni, care pot fi detaliate până în amănunt, această lege va fi înlocuită de îndată ce o altă majoritate parlamentară şi o guvernare nouă intră în rol”, spune rectorul UBB, care crede că LEN afectează autonomia universitară.

“Demnitatea socială şi salarială a dascălului trebuie restabilită urgent, autonomia universitară trebuie recunoscută, profesionalizarea temeinică trebuie sprijinită, pluralismul trebuie reafirmat, cercetarea ştiinţifică trebuie reconcepută, sportul are nevoie de relansare, tineretul trebuie încurajat să nu părăsească ţara, politizarea trebuie eliminată. O reformă chibzuită a educaţiei este indispensabilă, dar legea de faţă nu o poate face şi nu este o lege de reformă. Prin ceea ce este pozitiv în ea, legea plagiază măsurile luate în 1996-2000 - curriculum la dispoziţia şcolii, finanţare per capita, răspunderea publică şi ierarhizarea instituţiilor, descentralizare, depolitizare, abolirea criteriului vechimii în acces la posturi, măsurile anticorupţie, concurs pentru funcţiile de decan şi rector - la care adaugă o viziune depăşită şi o voinţă de politizare anacronică”, a declarat Marga.

El crede că prin actuala lege “învăţământul devine anexa unor partide şi firme (uneori, chiar firme ale autorilor legii), încât va trebui eliberat”. Peste toate, cu felul în care îşi tratează propria criză, cu Legea salarizării, cu Legea pensiilor, cu politica externă de azi, cu multe alte reglementări din 2009-2011, România etalează nepriceperea legislativă, lipsa de cultură a administraţiei, îşi distruge resurse importante şi se izolează, devenind tot mai mult o piaţă pentru produse mult mai competitive. O guvernare responsabilă va schimba fără întârziere această lege (care, între altele, are nevoie de peste 50 de metodologii de aplicare, ce vor aduce o birocratizare sufocantă în educaţie) şi va promova o legislaţie care să repună în mişcare energiile considerabile ale ţării”, a precizat rectorul UBB.

Marian Borzan, preşedintele Sindicatului Alma Mater din universităţile clujene, se aşteaptă la modificări în conducerea instituţiilor de învăţământ superior odată cu noua LEN. “Principalele modificări se vor găsi în structura universităţii, vor trebui reorganizate catedrele ca departamente, ceea ce presupune şi comasări. O schimbare majoră va fi la alegerea conducerii universităţii; eu cred că desemnarea rectorului se va face prin comisie, pentru că niciun rector nu va dori să se afle la mâna maselor cadrelor didactice, fiind mai uşor să manipulezi o comisie”, a declarat Borzan. El adaugă că un capitol important în LEN este cel despre educaţia centrată pe studenţi. “Nu ştiu cum va fi aplicat acest concept care presupune ca studenţii să aibă multe cursuri opţionale care presupun şi o finanţare mare. Mi-a plăcut în legea actuală modalitatea de finanţare pe ciclu de studii”, a spus Borzan.

Un alt aspect din lege care îi mulţumeşte pe sindicalişti este cel privind interzicerea ocupării concomitente a unor funcţii de conducere de către rude până la gradul III. “Sindicatele au pledat pentru asta. E logic că nu poţi avea o familie în structura de conducere. În ce priveşte relaţia de rudenie, e foarte bine ca unul dintre ei să fie ales într-o structură de conducere. Eu aş fi mers şi pe ideea ca rudele să nu fie alese în mandate de conducere consecutive”, a precizat Borzan.