Cum vrea un grup de prieteni să-i facă pe mănăştureni să planteze legume în marea de betoane FOTO / VIDEO

În marea de betoane din Mănăştur a apărut de câteva zile un colţ de pământ colorat. Are răsaduri de legume şi flori, dar şi sere în forma unor căsuţe de lemn, colorate intens, şi anvelope uzate recuperate din Someş, vopsite în culori vii şi în care au fost plantate răsaduri. Un grup de prieteni, între care un sociolog şi un economist, vor să schimbe percepţia mănăşturenilor asupra spaţiului verde din cartier şi îi îndeamnă să cultive legume pe parcele mici. Au început cu un mic spaţiu verde de la podul Calvaria, unde altfel Rosal ar fi plantat flori.

Adela Fofiu e unul dintre cei care a iniţiat acest proiect. E sociolog şi recunoaşte că unul dintre motivele pentru care a demarat acest proiect inedit este şi unul social. „Vrem să aducem oamenii mai aproape unii de alţii; noi, de exemplu, de când lucrăm împreună zâmbim mai mult şi ne-am împrietenit mai bine", spune ea. Filosofia acestei grădini de Mănăştur e că sunt plantate doar plante comestibile şi sunt folosite doar materiale refolosite - între acestea, 10 anvelope recuperate din Someş în această primăvară. Apoi recolta e împărţită inclusiv mănăşturenilor: au vopsit un pelet de lemn, pe care au scris că de aici se poate servi oricine. „E mai bine decât să fure; vom împărţi recolta, când o vom avea, cu toată lumea", explică şi Dan Sîmpetrean, aici ca voluntar iar în „civilie" manager al Institutului de Transplant Renal. El spune că grădinuţa din Mănăştur a fost amenajată având la bază conceptul permaculturii - înainte de a lua din sol, trebuie să contribui la resurse. „În Europa pământul agricol e epuizat", spune el şi dă ca exemplu alegerea pe care a făcut-o grupul, de a planta printre răsaduri trifoi în loc de gazon. „Trifoiul se autoîntreţine şi ajută pământul, dar gazonul trebuie tăiat şi ierbicidat regulat", explică el.

Adela Tofiu explică într-un interviu video ideile care au stat la baza acestei iniţiative

Mănăşturenii nu au rămas impasibili la eforturile grupului informal de grădinari, aşa cum s-ar crede: numai într-o jumătate de oră, cât reporterul ziuadecj.ro a stat de vorbă cu Tofiu şi Sâmpetrean, doi mănăştureni din blocul din vecinătate au venit şi le-au dăruit răsaduri de flori. „Ne creşte inima când vedem aşa ceva", spune Tofiu. „Un domn ne-a adus răsaduri de gălbenele şi seminţe; e minunat când vedem aşa ceva".

Unul dintre cei care au donat azi plante e Ioan Crăciun (61 ani), pensionar; el e cel care, în numele asociaţiei de locatari din blocul în care stă, şi-a asumat responsabilitatea să cultive în vecinătatea colţului blocului, de trei ani, o grădină cu flori. „Înainte aici era doar iarbă", spune el, „dar de trei ani punem flori; am şi flori de pădure aduse din pădure, iasomie, bujori, garofiţe şi ghiocei, un trandafir japonez aruncat de cineva la gunoi pe care l-am recuperat, gura-leului şi altele". Există şi o explicaţie pentru pasiunea proaspătului pensionari: şase ani a fost grădinar în Spania iar de la înălţimea acestei experienţe îi critică pe angajaţii Rosal, ce plantau trandafiri pe partea opusă a străzii Primăverii. „Îi taie prea de jos", spune el, „şi de asta nu se fac aşa frumoşi; la noi nu avem temperaturi de sub 40 de grade, iarna. Uitaţi-vă la ai noştri, sunt mai mari şi mai frumoşi".

Vezi cum explică Ioan Crăciun ce flori a plantat în grădinuţa blocului:

Grădina "Verdeaţă isteaţă de Mănăştur" e un proiect început în urmă cu două luni, durează trei ani şi face parte dintr-un program al Primăriei prin care spaţiile verzi pot fi "adoptate" de companii sau asociaţii.