Cursa pentru paşapoarte de Ungaria a început la Cluj
- Scris de Valentin Malaescu
- 04 Ian 2011, 23:15
- Eveniment
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Pentru variate avantaje sau doar ca reparaţie morală, clujenii de etnie maghiară au început să-şi depună dosarele pentru obţinerea cetăţeniei ţării vecine.
Încă de luni, prima zi în care se putea face acest lucru, aproximativ 60 de clujeni şi-au depus dosarele pentru dublă cetăţenie la Consulatul General al Republicii Ungare la Cluj-Napoca. Consulul Szilágyi Mátyás se aşteaptă însă la un flux şi mai mare de solicitări. Dacă pentru cei în vârstă obţinerea cetăţeniei maghiare are mai mult resorturi sentimentale, tinerii îşi fac calcule mult mai pragmatice.
Conform legii dublei cetăţenii adoptate anul trecut în Ungaria, începând din acest an consulatele ţării vecine pot primi pentru procesare dosare de aplicaţie pentru obţinerea cetăţeniei maghiare ca o a doua cetăţenie după cea a ţării în care locuieşte solicitantul. La consulatul Ungariei din Cluj-Napoca, încă de luni, prima zi lucrătoare a noului an, aproximativ 60 de persoane şi-au depus dosarele de solicitare a cetăţeniei. Printre aceştia a figurat şi consilierul local UDMR Molnos Lajos. El şi-a explicat cererea prin motive de natură exclusiv sentimentală. “Nu ştiu dacă voi primi sau nu cetăţenia. Eu am fost cetăţean maghiar din ‘41 până prin anii ‘80, când mi s-a retras cetăţenia fără ştirea mea. M-am născut la Budapesta. Pur şi simplu, vreau înapoi ceva ce am avut şi mi s-a luat nu ştiu de ce. Pentru mine ar fi exclusiv un fel de reparaţie morală. Nu mai am 20 de ani, nici măcar 50 nu mai am, aşa că la vârsta mea nu mai am cum să beneficiez de pe urma cetăţeniei maghiare”, a explicat Molnos.
Ieri, la prânz, la consulat nu erau foarte mulţi solicitanţi. “Ieri (luni - n. red.) au venit cam 50-60 de persoane. Probabil nu s-au trezit încă toţi după sărbători. Probabil, zilele următoare vor veni mai mulţi, dar e greu de pronosticat câţi vor fi”, a declarat consulul Szilágyi Mátyás. Condiţiile pentru obţinerea cetăţeniei maghiare nu sunt deloc dificile. “Trebuie un document de identitate (buletin, paşaport sau permis auto), documentele de stare civilă (certificat de naştere şi, după caz, de căsătorie), un document care să certifice că este descendentul unui cetăţean maghiar (buletinul de identitate, buletinul de locuinţă, paşaportul sau livretul militar al ascendentului), o autobiografie scrisă de mână pe o coală A4, o fotografie şi o declaraţie pe proprie răspundere că nu are antecedente penale. Nu trebuie cazierul. Apoi trebuie completate două formulare tipizate: unul de solicitare a cetăţeniei şi unul pentru certificatul de stare civilă. Solicitantul mai trebuie să cunoască limba maghiară măcar la nivel mediu. Nu există un test, vom vedea nivelul cunoaşterii limbii din discuţiile pe care le vom purta când vine cu dosarul. Termenul estimat pentru acordarea sau respingerea cetăţeniei este de trei-patru luni, timp în care sunt posibile verificări pe linia siguranţei publice”, a explicat consulul procedura.
Totuşi, obţinerea cetăţeniei maghiare nu le va garanta etnicilor maghiari din România deplinătatea drepturilor de cetăţean al Republicii Ungaria. “Mare câştig nu le va aduce, pentru că nu mai suntem în 2001, când s-au dat certificatele de maghiar. Acum ambele ţări sunt membre UE şi libera circulaţie există. În principiu, se vor bucura de deplinătatea drepturilor, dar cetăţenii maghiari sunt de mai multe categorii. De exemplu, ei nu vor avea drept de vot la alegerile interne, deoarece acest drept îl au doar cetăţenii cu domiciliul stabil în Ungaria. În mare, vor obţine trei drepturi principale: dreptul de a călători, de a se deplasa şi de a rămâne în Ungaria fără orice limitare, dreptul de a obţine paşaport maghiar, pentru care însă trebuie făcută o cerere separată după obţinerea cetăţeniei şi vor beneficia de protecţie consulară în terţe state, adică oriunde exceptând Ungaria şi România. În concluzie, nu sunt drepturi speciale pentru cei care locuiesc aici, dar pentru ei obţinerea cetăţeniei are un rol mai mult simbolic, spiritual, de apartenenţă la o naţie, la o cultură”, a spus Szilágyi.
Avantajele cetăţeniei maghiare
Există însă doritori de cetăţenie maghiară din motive mult mai pragmatice. “Vreau cetăţenia pentru paşaport maghiar, ca să plec afară, nu în Ungaria, că aia e ultima pe listă, în Occident. Acolo românii şi bulgarii sunt foarte prost văzuţi, oricine gândeşte normal ştie asta, dar un paşaport maghiar mi-ar da mult mai multe şanse”, spune Zoltan, de 30 de ani. Un cuplu tânăr a venit de curiozitate. “Sincer, nu ştiu dacă vom aplica, pentru că nu prea ştim care sunt beneficiile. Am venit mai mult să vedem despre ce e vorba”, spune Laszlo, de 21 de ani. Vârsta a treia oferă însă o cu totul altă motivaţie. “Eu m-am născut în Ungaria, în Cluj, dar când m-am născut eu, aici era Ungaria, aşa că e normal să vreau să fiu cetăţean ungur”, spune Peter, de 70 de ani.
Conform legii dublei cetăţenii adoptate anul trecut în Ungaria, începând din acest an consulatele ţării vecine pot primi pentru procesare dosare de aplicaţie pentru obţinerea cetăţeniei maghiare ca o a doua cetăţenie după cea a ţării în care locuieşte solicitantul. La consulatul Ungariei din Cluj-Napoca, încă de luni, prima zi lucrătoare a noului an, aproximativ 60 de persoane şi-au depus dosarele de solicitare a cetăţeniei. Printre aceştia a figurat şi consilierul local UDMR Molnos Lajos. El şi-a explicat cererea prin motive de natură exclusiv sentimentală. “Nu ştiu dacă voi primi sau nu cetăţenia. Eu am fost cetăţean maghiar din ‘41 până prin anii ‘80, când mi s-a retras cetăţenia fără ştirea mea. M-am născut la Budapesta. Pur şi simplu, vreau înapoi ceva ce am avut şi mi s-a luat nu ştiu de ce. Pentru mine ar fi exclusiv un fel de reparaţie morală. Nu mai am 20 de ani, nici măcar 50 nu mai am, aşa că la vârsta mea nu mai am cum să beneficiez de pe urma cetăţeniei maghiare”, a explicat Molnos.
Ieri, la prânz, la consulat nu erau foarte mulţi solicitanţi. “Ieri (luni - n. red.) au venit cam 50-60 de persoane. Probabil nu s-au trezit încă toţi după sărbători. Probabil, zilele următoare vor veni mai mulţi, dar e greu de pronosticat câţi vor fi”, a declarat consulul Szilágyi Mátyás. Condiţiile pentru obţinerea cetăţeniei maghiare nu sunt deloc dificile. “Trebuie un document de identitate (buletin, paşaport sau permis auto), documentele de stare civilă (certificat de naştere şi, după caz, de căsătorie), un document care să certifice că este descendentul unui cetăţean maghiar (buletinul de identitate, buletinul de locuinţă, paşaportul sau livretul militar al ascendentului), o autobiografie scrisă de mână pe o coală A4, o fotografie şi o declaraţie pe proprie răspundere că nu are antecedente penale. Nu trebuie cazierul. Apoi trebuie completate două formulare tipizate: unul de solicitare a cetăţeniei şi unul pentru certificatul de stare civilă. Solicitantul mai trebuie să cunoască limba maghiară măcar la nivel mediu. Nu există un test, vom vedea nivelul cunoaşterii limbii din discuţiile pe care le vom purta când vine cu dosarul. Termenul estimat pentru acordarea sau respingerea cetăţeniei este de trei-patru luni, timp în care sunt posibile verificări pe linia siguranţei publice”, a explicat consulul procedura.
Totuşi, obţinerea cetăţeniei maghiare nu le va garanta etnicilor maghiari din România deplinătatea drepturilor de cetăţean al Republicii Ungaria. “Mare câştig nu le va aduce, pentru că nu mai suntem în 2001, când s-au dat certificatele de maghiar. Acum ambele ţări sunt membre UE şi libera circulaţie există. În principiu, se vor bucura de deplinătatea drepturilor, dar cetăţenii maghiari sunt de mai multe categorii. De exemplu, ei nu vor avea drept de vot la alegerile interne, deoarece acest drept îl au doar cetăţenii cu domiciliul stabil în Ungaria. În mare, vor obţine trei drepturi principale: dreptul de a călători, de a se deplasa şi de a rămâne în Ungaria fără orice limitare, dreptul de a obţine paşaport maghiar, pentru care însă trebuie făcută o cerere separată după obţinerea cetăţeniei şi vor beneficia de protecţie consulară în terţe state, adică oriunde exceptând Ungaria şi România. În concluzie, nu sunt drepturi speciale pentru cei care locuiesc aici, dar pentru ei obţinerea cetăţeniei are un rol mai mult simbolic, spiritual, de apartenenţă la o naţie, la o cultură”, a spus Szilágyi.
Avantajele cetăţeniei maghiare
Există însă doritori de cetăţenie maghiară din motive mult mai pragmatice. “Vreau cetăţenia pentru paşaport maghiar, ca să plec afară, nu în Ungaria, că aia e ultima pe listă, în Occident. Acolo românii şi bulgarii sunt foarte prost văzuţi, oricine gândeşte normal ştie asta, dar un paşaport maghiar mi-ar da mult mai multe şanse”, spune Zoltan, de 30 de ani. Un cuplu tânăr a venit de curiozitate. “Sincer, nu ştiu dacă vom aplica, pentru că nu prea ştim care sunt beneficiile. Am venit mai mult să vedem despre ce e vorba”, spune Laszlo, de 21 de ani. Vârsta a treia oferă însă o cu totul altă motivaţie. “Eu m-am născut în Ungaria, în Cluj, dar când m-am născut eu, aici era Ungaria, aşa că e normal să vreau să fiu cetăţean ungur”, spune Peter, de 70 de ani.
DISTRIBUIE
Comenteaza
