Curtea de Apel Cluj: “Sunt probe suficiente în cazul Apostu”

Magistratul Curţii de Apel Cluj consideră că "temeiurile care au dus la luarea, respectiv menţinerea măsurii arestării preventive subzistă şi în prezent", iar probele acuzării sunt suficient de puternice. ZIUA de CLUJ vă prezintă argumentele magistratului clujean, în ultima motivare a Curţii de Apel Cluj în acest dosar.

"Prin luarea acestei măsuri nu trebuie să se înţeleagă că inculpaţilor li se impută săvârşirea unor infracţiuni, ci că există probe şi indicii considerate temeinice în acest sens, în raport cu stadiul în care se află procesul penal. Or, suntem în prezenţa indiciilor temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea că persoana faţă de care se efectuează cercetarea penală a săvârşit fapta", motivează Curtea de Apel Cluj.

Judecătorul Vasile Goja explică faptul că în cazul lui Sorin Apostu şi Călin Stoia pericolul pentru ordinea publică îl reprezintă temerea că, puşi în libertate, ar declanşa puternice reacţii în rândul opiniei publice. "Că inculpaţii prezintă pericol pentru ordinea publică rezultă şi din împrejurarea că aceştia au încercat să dea o tentă legală presupuselor infracţiuni reţinute în sarcina acestora prin acoperirea rezultatului infracţiunii sub forma presupusei infracţiuni de spălare de bani prin încheierea unor contracte de asistenţă juridică între inculpaţii Stoia Călin şi Aspazia Droniuc cu inculpata Apostu Monica", motivează judecătorul.

Şi faptul că Apostu şi Stoia nu recunosc acuzaţiile care li se aduc, de luare, respectiv dare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani şi fals, a cântărit greu în decizia judecătorului de a respinge cererea lor de a fi puşi în libertate. "Inculpaţii Apostu Sorin şi Stoia Călin au fost audiaţi la termenul de azi (vineri, 17 februarie - n. red.) şi au dat declaraţii ample prin care au arătat în detaliu că nu se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor pentru care sunt trimişi în judecată. Deşi a început cercetarea judecătorească, iar inculpaţii au fost audiaţi în cauză, starea de fapt nu s-a schimbat faţă de cea reţinută prin actul de sesizare al instanţei, întrucât inculpaţii nu-şi asumă nici o responsabilitate cu privire la faptele reţinute în sarcina acestora, iar puşi în libertate, ar putea influenţa declaraţiile martorilor, care urmează să fie audiaţi în faza de judecată", preciza judecătorul în încheierea penală.

Tot la termenul din 17 februarie, avocatul Tiberiu Ban a ridicat excepţia încetării de drept a măsurii arestării preventive. Mai exact, avocatul a invocat faptul că instanţa trebuia să se pronunţe cu privire la starea de arest a inculpaţilor la termenul din 19 ianuarie, ceea ce nu s-a întâmplat. "Susţinerile apărătorilor aleşi ai inculpaţilor referitoare la împrejurarea că măsura arestării preventive ar fi încetat de drept, întrucât instanţa de fond trebuia să se pronunţe la termenul de judecată din 19 ianuarie 2012 cu privire la starea de arest, sunt neîntemeiate întrucât din data de 5 ianuarie 2012 şi până la data de 17 februarie 2012 nu a trecut un termen de 60 de zile, acesta împlinindu-se doar la data de 4 martie 2012", motivează judecătorul Vasile Goja.

Probele care i-ar incrimina pe Apostu şi Stoia

În accepţiunea Curţii de Apel Cluj, probele şi indiciile temeinice în cazul Apostu şi Stoia sunt contractele de asistenţă juridică încheiate între cabinetul de avocatură al Monicăi Apostu şi Groupe Frarom Agent de Asigurare SRL, facturi în original emise de cabinetul de avocatură, contractele de asistenţă juridică încheiate de Monica Apostu cu inculpaţii Călin Stoia şi Aspazia Droniuc, contractele de prestări servicii încheiate între Primăria municipiului Cluj-Napoca şi compania de salubritate Brantner-Vereş SA, procesele-verbale de urmărire cu privire la Sorin Apostu şi Călin Stoia, declaraţiile a 33 de martori, planşele fotografice privind pe Apostu şi Stoia din activitatea de urmărire, procesele-verbale privind redarea convorbirilor telefonice efectuate de către inculpaţi, procesele-verbale de percheziţie domiciliară şi informatică.