Curţile ascunse ale Clujului, conectate la traseul pentru pietoni

Fostul gang de acces medieval al imobilului din Piaţa Unirii nr. 16 s-a deschis vineri publicului pentru vernisajul expoziţiei "Curtea comună - proiecte de revitalizare a centrului istoric Cluj-Napoca. Au fost aduse lucrări de disertaţie realizate în cadrul cursurilor postuniversitare de specializare "Reabilitarea monumentelor istorice", sub tutela Facultăţii de Istorie şi Filozofie şi a Fundaţiei Transilvania Trust.

Unul dintre spaţiile analizate a fost tocmai cel cu front la Piaţa Unirii nr. 16, aflat în proprietatea Parohiei Romano-Catolice Sf. Mihail. Locul, care a funcţionat până de curând ca magazin, se află acum în şantier. Fostul gang de acces medieval îşi reia funcţiunea şi va deveni cale de acces către o curte interioară, unde acum se desfăşoară chiar o expoziţie de sculptură. Deocamdată au fost înlăturate două ziduri din interior, iar în fosta locaţie de comerţ au fost amplasate panouri cu lucrări ce vizează tocmai reabilitarea centrului istoric, inclusiv spaţiul de la nr. 16 din Piaţa Unirii. Au mai rămas alţi doi pereţi care separă gangul de curte, dar prin ferestre se zăreşte zona verde şi spaţiile de odihnă din curtea populată de sculpturi şi la care acum se ajunge pe căi mai ocolite, nu direct din piaţă.

"E un monument cultural în şantier, care a făcut obiect de studiu pentru tinerii specialişti în reabilitarea de monumente istorice. Aici avem de fapt trei case medievale, iar spaţiul acesta (gangul de la nr. 16, n. red.) e fostă locaţie de magazin, care o perioadă a adus beneficiu financiar proprietarului. Acum a început însă acest proiect şi se va putea crea acces la curtea interioară. Mai există un spaţiu similar, în zona Sora, pe Bd. 21 Decembrie, care urmează să se deschidă după ce Biserica Unitariană găseşte fonduri", a explicat Szabolcs Guttmann, preşedintele filialei Transilvania a Ordinului Arhitecţilor din România. Imobilul de la nr. 15 şi alte şapte imobile din acelaşi cvartal se află în proprietatea Bisericii Parohiale Romano-Catolice, ceea ce, arată participanţii la cursurile de specialitate, e în avantajul reabilitării întregului ansamblu: conservarea şi restaurarea imobilelor se poate realiza la nivel de ansamblu, ducând la un caracter unitar al zonei.

În zonă sunt nu doar case valoroase şi curţi, ci şi clădiri parazitare care ar putea fi înlăturate, lăsând loc unor alte amenajări sau inserţii de imobile. "Se poate crea un sistem prin care spaţiile acestea să relaţioneze", a menţionat Bogdan Cîrcu, unul dintre absolvenţii cursurilor postuniversitare. "Curţile au diverse dimensiuni, unele sunt mai mari, altele mai mici; nu toate au însorire bună. Prin amenajarea unui astfel de gang se pot crea mai multe beneficii. Spaţiile din zonă pot fi folosite şi pentru funcţiuni comerciale şi pentru evenimente, dar ideal ar fi să aibă legătură cu caracterul locului. În spaţiile din clădiri se pot amenaja librării, magazine cu obiecte de artizanat", a exemplificat Eszter Peter, una dintre absolventele care au studiat zona.

Chiar primind noi funcţiuni şi acces direct pentru public, curţile ar rămâne însă oaze de linişte în oraş, fiind totuşi ferite de vadul de trafic din zonele expuse, a precizat Cîrcu. Aceste curţi interioare ale imobilelor din centrul istoric ar putea intra în circuitul spaţiilor publice odată cu deschiderea acceselor prin gangurile care le separă de zona de trafic pietonal. Specialiştii susţin că accesul pietonal în interiorul insulelor urbane (în curţile interioare, ganguri) ar completa ca valoare actualul traseu turistic din incinta istorică a Clujului, cu un puternic caracter medieval ce necesită pus în evidenţă. "În perspectiva candidaturii oraşului la titlul de Capitală Culturală Europeană, avem nevoie de o strategie care să includă şi valorificarea monumentelor istorice. Nu vom reuşi să punem în practică ideea de turism cultural fără astfel de proiecte", a spus viceprimarul Anna Horvath.

Arhitecţi la vârf

Expoziţiile cu lucrări semnate de arhitecţi s-au mutat şi în vârf de catedrală. Ieri a avut loc vernisajul expoziţiei "Culisele renovărilor urbane din centrul istoric Sibiu - Hermanstadt 2003-2007", realizată de arhitectul Victor Moraru, în Turnul Bisericii Sf. Mihai.