Demisia vine după ce instanţa a refuzat eliberarea şi din pricina funcţiei deţinute

În motivarea respingerii cererii de liberare sub control judiciar, rejudecată luni de magistratul Livia Mango de la Curtea de Apel Cluj, se face referire la funcţia lui Sorin Apostu. Judecătorul consideră că această calitate determină "o stare de nelinişte şi insecuritate în rândul societăţii, rezultată din posibila implicare a aleşilor din cadrul unor instituţii importante ale statului în fapte de corupţie". De altfel, la penultimul recurs de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-a transmis lui Apostu că în cazul în care ar demisiona ar avea mai multă credibilitate. Sorin Apostu a spus luni în faţa Curţii de Apel că nu îşi mai doreşte să revină în funcţia de primar, dar că îşi va alege momentul renunţării la funcţie în aşa fel încât să nu influenţeze instanţa.

Nici scrisorile de susţinere a lui Sorin Apostu depuse de apărătorii săi nu au convins Curtea de Apel să admită cererea sa de a fi judecat în libertate. "Multiplele caracterizări în favoarea inculpatului Apostu Sorin depuse în dosarul de fond şi în prezentul dosar nu sunt în măsură a oferi garanţii pentru lăsarea inculpatului în stare de libertate, ele provenind de la prieteni şi cunoscuţi ai inculpatului, neavând astfel caracter obiectiv. Inculpatul avea posibilitatea încă din cursul urmăririi penale să solicite efectuarea unui referat de evaluare de către Serviciul de Probaţiune de lângă Tribunalul Cluj, dar nu a apelat la aceasta", se precizează în motivare.

Curtea de Apel Cluj îi laudă în încheierea penală pe procurorii DNA, referindu-se la complexitatea anchetei, la natura infracţiunilor, numărul persoanelor acuzate, procedura complexă de strângere a probelor şi "măsurile speciale legate de criminalitatea gulerelor albe (denumire sub care este cunoscut ansamblul de infracţiuni comise de persoane respectabile cu statut social înalt în cursul activităţii lor profesionale)".

Revolta generată în rândul opiniei publice de gravitatea presupusei activităţi infracţionale, care s-a menţinut la aceleaşi cote ca la declanşarea urmăririi penale, este un alt motiv pentru menţinerea arestului, apreciază judecătorul Curţii de Apel: "Faţă de natura şi gravitatea presupusei activităţii infracţionale, prin prisma celor de mai sus, se poate aprecia că sentimentul de nesiguranţă, de revoltă, de neîncredere în instituţiile statului, ce s-a indus în rândul comunităţii, la nivelul opiniei publice, este la fel de puternic ca şi la data arestării, fiind necesară în continuare privarea de libertate a inculpaţilor pentru a garanta buna desfăşurare a procesului penal".

Faptul că cei doi inculpaţi, Sorin Apostu şi Călin Stoia, nu şi-au recunoscut vinovăţia cântăreşte greu în decizia Curţii de Apel de a respinge cererile lor de liberare sub control judiciar: "Având în vedere caracterul imprevizibil al comportamentului uman, ţinând seama de datele de la dosar care indică pentru inculpaţi o atitudine de negare a faptelor de care sunt acuzaţi, coroborate cu presupusa încercare de a ascunde faptele prin întocmirea unor înscrisuri care să ateste nereal provenienţa banilor, Curtea constată că nu există garanţii că, lăsaţi în libertate, inculpaţii nu ar încerca să influenţeze martorii, modul în care se pare că au fost comise faptele permiţând să se întrevadă acest risc."

Totodată, judecătorul spune că "există în în continuare probe şi indicii temeinice" care fac rezonabilă presupunerea că Sorin Apostu şi Călin Stoia sunt autorii faptelor pentru care au fost trimişi în judecată: infracţiuni de luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată, primire de foloase necuvenite, dare de mită, participaţie improprie la spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Faptele, consideră instanţa, sunt de o gravitate sporită, având în vedere faptul că se pare că au fost comise de către Apostu profitând de poziţia sa de primar, iar în cazul lui Stoia, din cea de administrator al unei societăţi comerciale.

Nici cele trei luni petrecute de cei doi inculpaţi în arest nu sunt apreciate de judecător ca fiind un interval foarte mare "pentru a putea considera că s-au schimbat dimensiunile pericolului pentru ordinea publică ori a interesului public faţă de acest caz, în care se aşteaptă reacţii prompte, ferme, din partea organelor judiciare, inclusiv sub aspectul măsurilor preventive".

Un alt motiv care îi ţine pe cei doi în continuare după gratii este faptul că nu au fost încă audiaţi de instanţa de fond nici ei, nici martorii. Dacă ar fi puşi în libertate ar putea să-i influenţeze pe martori, având în vedere modalitatea de concepere şi realizare a activităţii infracţionale, aici instanţa referindu-se la întocmirea unor contracte ce se pare că sunt contrare adevărului.

Avocatul Sergiu Bogdan, care îl reprezintă pe Călin Stoia, a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, că afirmaţia instanţei cu privire la riscul de influenţare a matorilor şi al compromiterii probelor este în continuare una generală. "Care probe, care martori? Probele din dosarul de urmărire penală nu sunt în defavoarea clientului meu", a spus Sergiu Bogdan. Avocaţii lui Sorin Apostu şi Călin Stoia au atacat sentinţa Curţii de Apel Cluj. Recursul se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.