Dialogul între ortodocşi şi greco-catolici, într-o nouă etapă

Oprirea acţiunii de modificare a arhitecturii şi a resfinţirii bisericilor care au aparţinut cultului greco-catolic şi condamnarea decretului din 1948, de desfiinţare a Bisericii Greco-Catolice din România, sunt principalele condiţii cerute de ierarhii acestui cult omologilor lor ortodocşi, pentru pregătirea unui dialog constructiv între cele două culte.

Reprezentanţii Bisericii Române Unite cu Roma (BRU), Greco-Catolică, au trimis recent patriarhului Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel Ciubotea, o scrisoare în care îşi manifestă disponibilitatea pentru un dialog constructiv, însă cer în acest sens paşi concreţi din partea ierarhilor ortodocşi. Ierarhii greco-catolici din România au discutat în luna iunie, în cadrul unei şedinţe sinodale, propunerea Patriarhiei BOR, cu privire la aprobarea de către membrii ortodocşi a unei Comisii Pregătitoare a lucrărilor Comisiei Mixte de Dialog greco-catolic-ortodox. Dialogul mixt a fost suspendat în 2004, pe fondul nemulţumirii BOR vizavi de menţinerea de către greco-catolici a unor acţiuni în instanţă, de revendicare a unor proprietăţi de care au fost deposedaţi în urma decretului din 1948, emis de regimul comunist, de desfiinţare a BRU.

Reuniţi în 4 iulie la mănăstirea Râmeţi, ierarhii ortodocşi din Ardeal şi-au manifestat dorinţa de a purta un dialog onest cu omologii greco-catolici. Reprezentanţii BRU susţin însă că inclusiv după reuniunea de la Râmeţi ierarhii ortodocşi ardeleni au reluat o retorică similară cu cea "care a creat numai duşmănie şi conflicte între duşmani în ultimii 20 de ani". "Biserica Greco-Catolică a fost şi rămâne deschisă mereu unui dialog constructiv cu Biserica Ortodoxă Română, însă dorim să vedem din partea Bisericii Ortodoxe Române paşi concreţi că e interesată într-un dialog constructiv similar", se precizează în scrisoarea adresată patriarhului BOR. Conform ierarhilor BRU, unele biserici greco-catolice continuă să fie demolate sau resfinţite, unii credincioşi de acest rit sunt ameninţaţi şi hărţuiţi, iar "nu de puţine ori" reprezentanţii BOR ar incita la violenţă împotriva credincioşilor greco-catolici. Ierarhii greco-catolici au formulat revendicări în cinci puncte, a căror îndeplinire o consideră un prim pas în realizarea unui dialog real între cele două culte.

Revendicările privesc oprirea acţiunilor care pot afecta arhitectura lăcaşurilor de cult şi a proprietăţilor greco-catolice de care Biserica Ortodoxă a beneficiat în urma decretului din 1948, oprirea resfinţirii de către BOR a proprietăţilor respective, accesul neîngrădit al clericilor şi credincioşilor greco-catolici în cimitire pentru înmormântarea morţilor şi vizitarea celor decedaţi. Cel mai "spinos" punct prevede însă "condamnarea în mod public a decretului din 1948, de desfiinţare a Bisericii Greco-Catolice, ca fiind un act nedrept abuziv şi criminal îndreptat contra Bisericii şi credincioşilor greco-catolici, precum şi disocierea de efectele lui".

Radu Preda: Discuţie pastorală, nu patrimonială

"Reprezentanţii Bisericii Greco-Catolice vorbesc de încetarea unor şicane reale sau imaginare, dar ei nu încetează acţiunile în instanţă. Nu poţi să fii în proces de divorţ şi să faci dragoste în acelaşi timp. Finalitatea dialogului este a vedea în ce măsură comunităţile existente au o nevoie sau alta. Discuţia este eminamente pastorală, este vorba de parohii concrete, Biserica Ortodoxă şi cea Greco-Catolică nu sunt agenţii imobiliare. Nu sunt excluse gesturi nobile, dar acestea sunt la nivel personal, cum a fost relaţia dintre Înaltpreasfinţitul Bartolomeu şi Preasfinţitul Florentin, gesturi de nobleţe precum cel al cedării Bisericii Bob ca să nu stea în iarnă afară. La nivel de parohii se pot căuta soluţii pentru a fi mulţumite comunităţile, dar nu la nivel de principiu, întrucât ai putea nedreptăţi pe alţii", a precizat teologul ortodox clujean Radu Preda.